Odată, am fost întrebat de cineva cum poate omul să fie conştient, în orice zi, de măsura duhovnicească la care se găseşte.
Din înfrângere în înfrângere
Sfaturi duhovniceşti
Dumnezeu îşi dezvăluie puterea Sa în slăbiciune, înţelepciunea Sa în nebunie, slava Sa pe Cruce, iar voinţa Sa irezistibilă în dragoste…
În această Duminică ne aflăm într-un moment crucial în călătoria Postului Mare. Am auzit limpede în Evanghelia de astăzi că această călătorie duce la Ierusalim, unde Hristos va fi dat la moarte într-un mod ruşinos.
Prin post se manifestă partea tainică a omului
Biserica Ortodoxă a stabilit patru posturi: postul Nașterii Domnului, postul Mare, postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel și postul Adormirii Maicii Domnului. Pe lângă acestea, se ține post în fiecare miercuri și vineri, exceptând câteva, și în anumite sărbători.
Postul Mare este precedat de duminica iertării, când rudele și prietenii, preoții și credincioșii își cer iertare unul de la altul pentru supărările pricinuite.
Fă-ți o idee limpede despre îndatoririle tale față de Dumnezeu
Trebuie să ne cunoaștem păcatele limpede, pe fiecare în parte, socotite și numărate, ca să zic așa. Pentru aceasta, iată ce să faci: pune de o parte legea lui Dumnezeu, iar de cealaltă viața ta – și uită-te: în care privințe se potrivesc și în care nu?
Ia fie faptele tale și du-le în fața legii, ca să vezi dacă sunt legiuite sau nu, fie legea și uită-te dacă a fost împlinită așa cum trebuie în viața ta sau nu. De pildă, ai fost jignit și te-ai răzbunat: așa poruncește legea creștină?
Nu te pierde! Atunci când vezi că n-ai făcut ceva, nu ești pierdut
Nu zicem rugăciunea cu atenție; suntem împrăștiați la ascultare. Ce să facem, Preacuvioase Părinte?
Dragă, din momentul în care ți-ai revenit, înseamnă că nu te-ai pierdut! Nicio nenorocire nu înseamnă ceva. Nimic nu este pierdut, dacă credința rămâne în picioare, dacă capul se ridică din nou și sufletul nu abdică! Repet asta de mai multe ori. Nu te pierde!
Oamenii au nevoie de exemplul tău, de liniștea și de iubirea ta… nimic altceva
A fi un bun exemplu pentru alte persoane este un lucru extrem de important. Pentru că oamenii au nevoie de exemplul tău, de liniștea și de iubirea ta… nimic altceva. Aceasta este ceea ce m-a învățat experiența, atât în ceea ce îi privește pe copii, cât și pe adulți – în special pe adulți.
Mulți oameni trăiesc întreaga viață închiși într-o temniță zidită de ei înșiși
Mulți oameni poartă apăsătoarea greutate a unui păcat ascuns, dar nu pot găsi un om care să le inspire suficientă încredere pentru a-i destăinui secretul lor și a se elibera într-o oarecare măsură de greutatea lui.
Pocăiţi-vă şi smeriţi-vă, bucuraţi pe Domnul Care vă aşteaptă cu dor şi milă
Omul mândru se teme de reproşuri, dar cel smerit nicidecum.
Să zdrobim gândurile rele de Piatra care este Hristos
Pentru a fi creștin, nu este de ajuns să mergi în fiecare duminică la Liturghie, să spui în fiecare zi câteva rugăciuni sau să ții posturile rânduite de Biserică, iar în rest să trăiești ca toți ceilalți.
Liniștea care nu se va risipi niciodată
Pocăința este schimbarea vieții, părăsirea omului vechi, cu toate relele lui obiceiuri, și întoarcerea spre Dumnezeu, Adevărul. Pocăința înseamnă să avem pace, liniște, să fim buni și blânzi.
Prin El toate sunt cu putință celui ce crede
Ferească-ne Dumnezeu de gândul că am putea ajunge la vreun bine fără ajutorul și binecuvântarea Lui. Episodul pescuirii minunate să ne slujească drept îndemn ca niciodată astfel de gânduri deșarte să nu se plămădească în sufletele noastre. Cât de zadarnice sunt toate strădaniile omenești fără ajutorul lui Dumnezeu. Pe când apostolii lui Hristos pescuiau ca oameni, nu au prins nimic; dar când le-a poruncit Hristos să-și arunce încă o dată năvoadele în mare, au pescuit atâta mulțime de pește încât li se rupeau plasele.
„Ori ești hotărât, ori nehotărât. Ori mori, ori trăiești”
Aici vorbește de cele patru virtuți generale (…): chibzuința, bărbăția, întreaga cugetare și dreptatea. Mai întâi, chibzuința este virtutea corespunzătoare părții raționale, crezului omului, adică dacă cuget drept despre Dumnezeu, despre mine însumi și despre lume.
Firescul omului este smerenia
Egoismul l-a scos pe om din Rai, este un mare rău. Primii oameni, Adam şi Eva, erau simpli şi smeriţi, pentru aceea trăiau în Rai. Aveau, precum se spune în limbaj teologic, cele dintru început, adică harismele pe care Dumnezeu le-a dat la început, când l-a zidit pe om, adică viaţa, nemurirea, conştiinţa, stăpânirea de sine, iubirea, smerenia şi celelalte. Apoi diavolul a izbutit să-i înşele prin laudă. S-au umplut de egoism. Însă, firescul omului, aşa cum l-a plăsmuit Dumnezeu, este smerenia. În vreme ce egoismul este ceva nefiresc, este boală, este împotriva firii.
Durerea – cel mai bun medicament pentru schimbarea sufletească
Dintre adevărurile nezdruncinate ale experienţei, durerea şi suferinţa sunt medicamentul esenţial al sufletului bolnav de păcat, şi, în acelaşi timp, cel mai bun pedagog pentru înălţarea duhovnicească a sufletului căruia păcatul şi întunericul moral i-au urâţit frumuseţea prin deprinderile rele. Durerea este pomicultorul experimentat, care din măslinul sălbatic, din sufletul păcătos, altoieşte măslinul cel bun.
Bucuraţi-vă de iubirea preotului duhovnic la care mergeţi!
Bucuraţi-vă de iubirea, compasiunea, sinceritatea preotului duhovnic la care mergeţi! Nu-i cereţi să facă imposibilul. Când mergem în munţi căutăm o călăuză care a străbătut drumul şi s-a întors cu bine.
Ce se va întâmpla cu oamenii care au bunătate, dar nu cred?
– Părinte, ce se va întâmpla cu oamenii care au bunătate, dar nu cred?
– Oare chiar nu cred? Dar să spunem că nu cred. Atunci când erau mici, mama lor nu-i împărtăşea? Să zicem că nu-i împărtăşea. Dar n-au fost botezaţi? N-au fost miruiți? Nu sunt născuţi de mame ortodoxe şi botezate? Ei bine, pentru aceşti oameni ce au bunătate, vei vedea că Bunul Dumnezeu va rândui lucrurile într-un anume fel, fie cu încercări, fie cu o boală (…) şi, în cele din urmă, îi va duce în Rai.
La spovedit trebuie să spui ceea ce vezi tu că nu e de ajuns în tine
Când ne spovedim cercetăm anumite îndreptare de spovedanie. Uneori întâlnim acolo scris despre păcate care nu ni se par a fi păcate. Este sau nu păcat ceea ce noi nu considerăm păcat?
Mai sunt şi exagerări în listele astea de păcate. Omul trebuie să-şi aleagă de acolo numai ceea ce ştie că i se potriveşte lui, nu să-şi asume toate câte sunt scrise în listele de păcate.