Sfânta Anastasia Vindecătoarea dezleagă o tânără de farmecele pe care i le făcuse fostul logodnic

O fată nobilă și frumoasă, care provenea din Capadocia, era logodită. Mai apoi s-a răzgândit tânăra și nu l-a mai vrut pe logodnicul ei. Dar pentru ca să nu o deranjeze acel băiat, a fugit și a mers în mănăstire, unde era stareță Sfânta Irina Hrisovalant, aproape de Constantinopol, unde s-a și călugărit.
Logodnicul ei insista, dar nu putea în nici un fel să o scoată din mănăstire. Tânărul era foarte îndrăgostit de ea. De aceea, a căutat un mare vrăjitor, căruia i-a făgăduit mulți bani dacă va reuși să o scoată pe tânără din mănăstire, prin magia lui, pentru ca fata să devină soția lui.

Continuare …

Să nu-ți intre vreodată în minte că ai făcut vreun lucru bun fără Dumnezeu

Am spus că suntem suflare a lui Dumnezeu. Pentru că avem această rudenie cu Dumnezeu și Dumnezeu este prezent pretutindeni, suntem și noi mereu aproape de El. Suntem fiii Lui. Și văzând vrednicia cu care ne-a învrednicit, fiind suflarea Sa, trebuie să ne îngrijim să nu-L întristăm.

Continuare …

Unde nu sunt reguli îndată se ivește căderea

Viața în general, și mai ales viața duhovnicească, nu poate să crească și să sporească în chip uniform, treptat și armonios fără ajutorul unei reguli. Bebelușul se înfașă ca să nu crească diform sau cocoșat; la fel să facem și cu viața duhovnicească – să o înfășăm în reguli, cu multă chibzuință, pentru ca ea să crească curgător și armonios.

Continuare …

Singur este cel care nu ştie de Dumnezeu, chiar de i-ar fi toţi oamenii tovarăşi

Nu te teme, nu eşti singur. Singur este cel care nu ştie de Dumnezeu, chiar de i-ar fi toţi oamenii tovarăşi. Unul ca acesta şi într-o tovărăşie cât se poate de numeroasă va spune, cum spun şi acum unii: „Mă plictisesc! Nu ştiu ce să mai fac! Toate mă plictisesc cumplit”. Acestea sunt suflete goale de Dumnezeu, cenuşă fără foc. Iar tu nu eşti singur, fiindcă stai cu Domnul, şi Domnul e cu tine.

Continuare …

Să avem „ochii ațintiți asupra lui Iisus, începătorul și plinitorul credin­ței”. Duminica a IX-a după Rusalii la Mănăstirea Suruceni

Cel ce a zis mării taci, liniștește-te! (Mc. 4, 39) a potolit și gândurile care se zbuciumă în noi precum valurile. Nu apucăm bine să-L chemăm, și Cel Bun vine cu milă și îndurări și împlinește rugăciunea celui ce se roagă, și risipește norul întristării, și aduce în inimă lumină prin gândurile bune. Și ce nu face? Dacă și pentru noi S-a predat pe Sine până la moarte, încă moarte pe cruce, Cum nu ne va da toate împreună cu El? (Sfântul Teodor Studitul)

Continuare …

Duminica a IX-a după Rusalii (Umblarea pe mare – Potolirea furtunii)

Evanghelia de astăzi cuprinde o biruinţă covârşitoare a lui Hristos asupra firii.
Era după slăvita minune a înmulţirii pâinilor, când Domnul a hrănit cinci mii de bărbaţi şi, pe lângă ei, femeile şi copiii, cu cinci pâini şi doi peşti, mai rămânând încă douăsprezece coşuri cu rămăşiţe. De pe atunci Domnul a străvăzut ce va fi şi a pregătit pas cu pas o minune nouă, la care ucenicii nici nu visau.

Continuare …

Miluieşte-mă, Doamne, că neputincios sunt…

Sârguieşte-te, fiule, ca să fii totdeauna simplu şi fără de răutate și să nu ai unele gânduri în inima ta şi altele în gura ta, pentru că aceasta este vicleşug şi înşelare. Să fii adevărat, iar nu mincinos, fiindcă minciuna este de la cel viclean.

Continuare …

Să mă ajungă milele Tale, Doamne, şi îndurările Tale să mă cuprindă

DESPRE PAZA INIMII

De la trezvie se naşte în inimă curăţia, prin care omul se face vrednic vederii Domnului, după cum ne încredinţează Veşnicul Adevăr: fericiţi cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu (Mt. 5, 8). Nu trebuie să dăm în vileag fără să fie neapărată nevoie tot ce-i mai bun în inimă, fiindcă agonisita noastră duhovnicească rămâne neprimejduită din partea vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi numai atunci când este păstrată ca o comoară înlăuntrul inimii.

Continuare …

Omul fără împreună-lucrarea harului nu poate birui păcatul

Athos, 3/16 Decemvrie, 1932

(…) Gândesc că nu este acum nici o nevoie să-ţi scot la iveală clipele când harul lui Dumnezeu a fost cu mata. Mai important este să-ţi îndreptezi luarea-aminte la altceva, şi anume: Greşala – şi a mea, şi a matale – constă în faptul că mai bine îţi este să uiţi de har, iar nu să urmăreşti atât de îndeaproape lucrările lui.

Continuare …

Inima de frate și minunea Sfântului Porfirie Kafsokalivitul

Aţi amintit mai înainte că l-aţi cunoscut pe Sfântul Porfirie şi mă întrebam dacă aţi putea să ne povestiţi vreo întâmplare legată de dânsul.
Vă pot relata propria mea întâlnire cu Părintele Porfirie, prin care am cunoscut darul său. L-am vizitat de mai multe ori pe Părintele. Odată, am stat în Sfântul Munte timp de două luni.

Continuare …

„Nu iubiţi lumea, nici cele ce sunt în lume”

Creştine, bogat sau sărac, slăvit sau neînsemnat! Să ne întoarcem de la cele lumeşti către Domnul, să ne deschidem ochii sufletului şi să ne grăbim a merge la dumnezeiasca Cină, să credem cuvântului dumnezeiesc prin care El ne cheamă. Dumnezeu ne cheamă la fericirea nemărginită, cerească, veşnică şi neasemuită.

Continuare …

Cu Dumnezeu, toate sunt cu putinţă

De unde s-a deprins inima noastră să fie iubită cu atâta tărie? E limpede că noi toţi dorim să fim iubiţi şi plăcuţi de toţi şi de fiecare în parte. Inima noastră nu s-a putut deprinde aici, pe pământ, nici de la părinţi, căci şi ei sunt mărginiţi de timp şi de spaţiu, iar sufletul caută la cele veşnice. Inima noastră s-a învăţat să fie iubită şi plăcută de la inima cea dumnezeiască şi veşnică, căci şi noi suntem dragoste dumnezeiască, de aceea suntem chemaţi să fim fiii luminii şi fiii lui Dumnezeu, plini de dragoste dumnezeiască.

Continuare …

Mulțimea după ale cărei aplauze tânjim, de a cărei judecată ne temem, nu este adunarea sfinților lui Dumnezeu

Această frică de judecata, de părerea altor oameni este ceea ce adesea ne împiedică schimbarea, chiar și când suntem capabili de a modifica, de a face un pas, fiindcă acest pas trădează trecutul nostru. Suntem cu mult mai înfricoșați de a fi luați în râs, decât de a fi aspru criticați.

Continuare …

Aţi mărturisit dreptatea lui Dumnezeu cu gura, mărturisiţi-o şi cu faptele

Cu inima se crede spre dreptate, a zis apostolul, iar cu gura se mărturiseşte spre mântuire (Rom. 10, 10). Trebuie să mărturisim dreptatea cu gura şi, atunci când se poate, cu însăşi fapta. Dreptatea mărturisită prin vorbe şi prin fapte devine reală, devine un bun al omului. Şi întrucât este esenţială, ea este o chezăşie sigură a mântuirii.

Continuare …

Starețul Iosif Vatopedinul – Știința păzirii minții!

Părintele Iosif Vatopedinul este unul dintre cei mai credincioși ucenici ai lui Gheron Iosif Isihastul, un mare părinte purtător de har al veacului nostru. Părintele Iosif Vatopedinul și-a petrecut ultimii ani ai vieții sale în Mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos, în curtea căreia este și înmormântat.

Continuare …