Sfinții părinți ne învață

Supunerea faţă de Voia lui Dumnezeu

Facă-se Voia Ta, precum în cer, aşa şi pre pământ (Matei 6:10).
Binecuvântat fie Sfântul Botezător Ioan în veci, căci a împlinit Vestea Cea Bună înaintea sosirii Veştii Celei Bune! Plecând în pustie, el s-a dăruit întreg voii lui Dumnezeu, cu trupul şi cu sufletul. Voia lui Dumnezeu a împlinit-o în trupul sau pe pământ, ca şi în cerul sufletului său.

Read More…

Cum se cuvine să se poarte la Botezul Domnului cei botezaţi?

De praznicul Dumnezeiescului Botez este vremea potrivită pentru a-i întreba pe cei botezaţi: „Voi, cei botezaţi, vă ţineţi oare în felul cuvenit celor botezaţi? Slujiţi, oare, Acelui Dumnezeu Căruia aţi făgăduit la botez că îi veţi sluji? Privind la voi, va spune, oare, oricine: «Aceştia sunt botezaţi, sunt cei care s-au lepădat de satana, şi de toate lucrurile lui, şi de toată slujirea lui, şi de toată trufia lui»?”

Continuare …

Nu fi mândru și răzbunător ca să nu-L mânii pe Dumnezeu cu inima ta împietrită

Dacă te jignește cineva, nu-i purta gând rău. Dacă cel ce te-a jignit îți va arăta apoi o față prietenoasă și îți va vorbi, nu-ți întoarce inima spre rău, ci vorbește cu el politicos și cu blândețe, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic între voi; învață să învingi răul cu binele, răutatea cu bunătatea, cu blândețea, cu smerenia.

Continuare …

Nu îngăduiţi niciodată să faceţi canonul de mântuială!

Când sunteţi obosiţi cu trupul şi nu puteţi să vă faceţi aşa cum se cade canonul vostru, mai ales seara după truda întregii zile, iată cum să vă rugaţi. Înainte să începeţi rugăciunea, ieşiţi pentru puţin afară, plimbaţi-vă, „pierdeţi timpul”, luaţi câteva guri de aer adânci…

Continuare …

Toată grija vrăjmașului constă în a ne depărta cugetul de la pomenirea lui Dumnezeu

Când te rogi în biserică, să stai în poziție de rugăciune. La asta te va ajuta dacă ții ochii închiși. Să-i deschizi numai dacă te cuprinde somnul sau trândăvia. Atunci să-ți îndreptezi privirea la vreo icoană sau la lumânarea care arde în fața ta.
Dacă în ceasul rugăciunii vei fi înrobit de cugete, smerește-te și cere-ți iertare zicând: „Am păcătuit, Doamne, cu cuvântul, cu mintea, cu fapta și cu toate simțurile mele”.

Continuare …

Să fim întotdeauna cu luare aminte în fața ispitelor

Se cuvine să fim după buna cuviinţă şi trebuinţă – uneori copii, iar alteori bărbaţi înţelepţi, şi aceasta din urmă mai ales atunci când se ridică asupra noastră patimile sau duhurile cele viclene. Lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor şi a stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, celor de sub cer (Efeseni 6, 12).

Continuare …

Cel ce cheltuieşte averile sale în chip nesocotit e vrednic de plâns

Dacă averile te-ar putea însoţi şi în veacul viitor, nici aşa nu ţi-ar fi de prea mare folos, căci vor fi întunecate din pricina răsplăţilor ce se vor da acolo; iar dacă e vorba să rămână aici, pe pământ, ce câştig ai avea dacă nu le înstrăinezi (dăruieşti)?

Continuare …

Ascultaţi cu teamă fii ai lui Dumnezeu!

Ce spui acum, atletule mai atlet decât atleţii, vecin cu răutatea? Unde sunt plimbările tale cele cuvioase? Unde este educaţia ta extraordinară? Unde este efortul înţelepciunii? Unde este cuviinţa comportamentului tău? Unde sunt bunele tale maniere? Unde sunt desele tale culcări pe jos de dragul filosofiei? Unde [îţi] este priceperea? Unde iubirea de Dumnezeu? Unde iubirea ta pentru Hristos? Ci ai ajuns departe de acestea de când convieţuieşti cu fiara cea rea, dar mai degrabă după ce te-ai aruncat în tartarul pierzaniei. Căci cine te-a silit să intri în atelierul fărădelegii?

Continuare …

Sfântul Vasile cel Mare – Dascăl al vieții monahale

Capadocia, provincie a Asiei Mici, odinioară parte din Imperiul Bizantin, astăzi inclusă în statul modern Turcia, a dat Bisericii oameni remarcabili prin formaţia lor duhovnicească şi intelectuală. Specialiştii patrologi au identificat în calendarul bisericesc peste 50 de sfinţi originari din această provincie, între care Vasile cel Mare, Grigorie de Nazianz, Grigorie de Nyssa sunt nume consacrate în istoria Bisericii prin opera lor teologică, pastorală şi apologetic-misionară lăsată posterităţii.

Continuare …

Fiecare creştin este părtaş al Duhului

Mângâindu-i pe ucenicii Săi, Domnul spune că pentru ei este mai bine ca El să suie la Cer, căci odată suit le va trimite în locul Său pe Mângâietorul – Duhul Sfânt. S-a pogorât Duhul Sfânt și rămâne în Biserică, săvârşind lucrarea lui Hristos în fiecare credincios. Fiecare creştin este părtaş al Duhului. Acest lucru este atât de trebuincios, că acela care nu are Duhul nu este al lui Hristos.

Continuare …

Cine este mişel şi iubitor de sine nu are pute­re dumnezeiască înlăuntrul său

Astăzi, pentru ca omul să poată înfrunta greutăţile ce le întâmpină, trebuie să aibă înlăuntrul său pe Hristos, de la Care să ia mângâiere dumnezeiască, pentru a avea o oarecare lepădare de sine. Altfel, într-o clipă grea ce va face?
Am citit undeva că Abdul-Paşa a luat cinci sute de tineri din Sfântul Munte.

Continuare …

Iubirea este rădăcina, izvorul şi maica tuturor bunătăţilor

Iubirea este rădăcina, izvorul şi maica tuturor bunătăţilor. Pentru că, într-adevăr, ca rădăcină face să răsară nenumărate mlădiţe ale virtuţii, ca izvor scoate multă apă şi ca o mamă strânge în braţele ei pe cei care aleargă la ea. Acest lucru cunoscându-l şi fericitul Pavel, a numit iubirea rod al Sfântului Duh.
Să-l ascultăm pe Pavel, care zice: „Roadă Duhului este dragostea, bucuria, pacea…” (Galateni 5, 22).

Continuare …

Nu sta pe gânduri ci doar dă-I Domnului inima ta

Sfântul Ştefan grăieşte: „Cel Preaînalt nu locuieşte în temple făcute de mâini… Ce casă îmi veţi zidi Mie, zice Domnul, sau ce loc pentru odihna Mea?”. Numai templul nezidit de mână al inimii îl poate încăpea pe Dumnezeu, precum a grăit Domnul: „De Mă iubeşte cineva, va păzi cuvântul Meu, şi Tatăl Meu îl va iubi; şi vom veni la el, şi locaş la el vom face” (Ioan 14, 23).

Continuare …

Orice faptă bună făcută întru Hristos ne aduce harul Duhului Sfânt

Cât de mare este compătimirea lui Dumnezeu față de starea noastră nenorocită, adică față de neatenția noastră pentru purtarea Lui de grijă, când Dumnezeu spune: Iată, stau la ușă și bat!, înțelegând prin ușă cursul vieții noastre, încă neînchisă de moarte… În ce te voi afla, în aceea te voi judeca, zice Domnul. Vai, de ne va afla El împovărați cu grijile și întristările acestei vieți, fiindcă cine va putea să stea înaintea chipului mâniei Lui!

Continuare …