Articole

Porunca iubirii vrăjmașilor în tâlcuirea Sf. Siluan Athonitul

Ce poate fi mai înălțător, mai splendid, mai minunat decât acest cuvânt izvorât din Duhul Sfânt prin persoana Sfântului Siluan Athonitul? Eu personal n-am citit cândva ceva mai sublim (alături de „Imnul Iubirii Sfântului Apostol Pavel I Corinteni c.13) și care să mă impresioneze atât de profund ca acest cuvânt al sfântului Siluan despre Iubirea Vrajmașilor. Cu siguranță acest cuvânt, întreg, poate ține loc de rugăciune, poate fi rostit oricând ca o rugăciune căci vibrează în el puterea iubirii dumnezeiești, rezonează direct cu sufletul omului (chiar cuprins de păcate).

Continuare …

Cel care va face aceasta va dobândi mare slavă în Hristos

Cine e între voi nobil, îndurător și plin de iubire, să zică: „Dacă din pricina mea se face dezbinare, ceartă și rupturi voi pleca, mă voi duce unde voiți și voi face cele poruncite de mulțime; numai turma lui Hristos să fie în pace cu prezbiteri așezați!”
Cel care va face aceasta va dobândi mare slavă în Hristos și va fi primit în orice loc, „că a Domnului este pământul și plinirea lui” (Psalmi 23, 1). Acestea le-au făcut și le vor face cei care au purtarea lui Dumnezeu fără să regrete.

Continuare …

Viața noastră să fie înaintea lui Dumnezeu asemenea unei lumânări din ceară curată

Trebuie să privim viața noastră ca pe o lumânare, care este făcută din ceară și fitil, și care arde. Ceara este credința noastră, fitilul este nădejdea, credința și nădejdea împreună ard la fel ca ceara și fitilul sub lucrarea focului.
Lumânarea proastă răspândește putoare atunci când arde și când se stinge. La fel este și viața păcătosului înaintea lui Dumnezeu.

Continuare …

Trebuie să ne apropiem de Domnul așa cum ne-a făcut; simpli, ca niște copii nevinovați

Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, este Dumnezeu desăvârșit și Om desăvârșit. Ca Dumnezeu desăvârșit, El cuprinde toate cu dragoste, dragostea Sa nesfârșită. Ca Om desăvârșit, este iubitor cu fiecare suflet ce se apropie de El. Nouă, totuși, această dragoste a lui Dumnezeu ni se pare cumva îndepărtată, ni se pare că Dumnezeu este foarte departe de noi. De fapt, noi ne depărtăm (de Dumnezeu). El nu se poate despărți de noi, căci El este Viața. El este Dragostea deplină.

Continuare …

A cui conștiință poate fi cu adevărat liniștită?

Omul care are conștiința curată va putea trece liniștit pragul veșniciei ‒ moartea trupească. Un asemenea om va putea spune liniștit, împreună cu dreptul Simeon: „Acum slobozește, Doamne, pe robul Tău, după cuvântul Tău, în pace” (Luca 2, 29).
Dar a cui conștiință poate fi cu adevărat liniștită?

Continuare …

Pentru trebuință să alergăm și nu pentru desfătare!

Nu toți ascultă Evanghelia, nici toți fac arătură, ca, după ce va cădea sămânța Domnului, să facă rod, ci în spini și mărăcini și, în înșelăciune fiind, primesc cuvântul, dar umblând după grijile și bogăția și dulcețile vieții, se îneacă și nu aduc roadă.
Iar voi, iubiților, îndreptați-vă inimile spre primirea Evangheliei și nu va fi înecată mintea voastră de multa grijă a lumii! Pentru trebuință să alergăm și nu pentru desfătare!

Continuare …

Să nu ne punem nădejdea în oameni, ci numai în Domnul

Mândria este atunci cand te încrezi în tine, în mintea şi puterile tale; când socoteşti că eşti mai priceput decât altul, mai bun decât altul, mai frumos decât altul, mai sporit în fapte bune şi mai plăcut lui Dumnezeu decât altul. Atunci eşti stăpânit de păcatul cel urât al mândriei, de care să ne ferească pe toţi Dumnezeu, Cel ce S-a smerit pentru mântuirea noastră.

Continuare …

Cel ce are smerita cugetare se sârguiește să fie călcat în picioare de toți

Datoria luptătorului lui Hristos este de a se încălța „întru gătirea Evangheliei păcii” (Efeseni 6, 15). Dumnezeiescul Părinte Efrem Sirul, arătând că această încălțăminte duhovnicească este smerenia, spune că în loc de încălțăminte să-ți câștigi smerita cugetare, căci precum încălțămintea se calcă de toți, tot așa și cel ce are smerita cugetare se sârguiește să fie călcat în picioare de toți… Căci și fericitul David pe aceasta câștigând-o, zice: „Eu sunt vierme și nu om” (Psalmi 21, 6).

Continuare …

„Să faci lucrurile, nu cât de corect, ci cât de frumos poți tu”

Nu știi că Dumnezeu te-a creat din iubire, nu știi că relația ta cu ceilați nu este de concurență, ci este una de frățietate, nu știi că rolul tău în zidirea cea văzută este de împărat, de cunună a creației, nu știi că valoarea sufletului tău este dată de suma celor bune și nu de diferența între cele bune și cele rele, nu știi că acel cuvânt pe care Mântuitorul i-a trimis pe farisei să-l aprofundeze, când le-a zis „Mergeți și învățați ce înseamnă cuvintele: Milă voiesc, iar nu jertfă” arată, de fapt, că ceea ce ți se cere ție nu este un rigorism judiciar, ci este un prisos care se înscrie în tărâmul frumosului.

Continuare …

Dacă nu biruim o patimă grosolană, aceasta naște în inimă altă patimă

Sfinții Părinți, care au cercetat în adâncime tot ce se petrecea în inimile lor, care au înțeles căile prin care păcatul se dezvoltă în inima omenească, ne învață că toate aceste patimi sunt legate între ele în chip nemijlocit – altfel spus, dacă nu biruim o patimă grosolană, aceasta naște în inimă altă patimă, mai subțire, iar împreună atrag o alta, și așa mai departe. Această legătură nedespărțită dintre patimi poate fi comparată cu un lanț greu, în care suntem cu toții strâns înfășurați și pe care trebuie să îl rupem începând nu de la mijloc, nu de la capăt, ci de la început.

Continuare …

Roagă-te şi la biserică şi acasă

Căutăm şi batem – însă dăruirea este la voia Împărţitorului darurilor, Care împarte ca un stăpânitor cui vrea El. Aşadar, întrebuinţând cu osârdie toate mijloacele amintite, umblă aşteptând să te cerceteze Dumnezeu – Care, deşi este totdeauna gata, nu vine niciodată cu preaviz. Ca atare, creează condiţiile în care obişnuieşte harul să lucreze, ieşi, cum ar veni, întru întâmpinarea lui.

Continuare …