Sfaturi duhovniceşti

Pr. Rafail Noica despre psihologie: „un fel de milă a lui Dumnezeu într-o lume în care Dumnezeu nu mai există”

– Părinte, dacă am o problemă, spuneţi-mi vă rog, la cine să merg, la un preot sau la un psiholog?
Eu aș zice: Bineînțeles că ar trebui la un preot. Dar observ cu multă, multă durere un lucru în lumea noastră: simțim din ce în ce mai des că noi, preoții, nu găsim felul ortodox de a-l asculta, de a-l înțelege, de a-l învia pe om. Și zic așa, ca unul care vine din Apus, unde Biserica de o mie de ani nu a fost, și unde spiritualitatea apuseană a falimentat total; veacul al XX-lea i-a manifestat falimentul care era în ea demult.

Continuare …

Unei fete care nu poate să se hotărască între mănăstire şi căsătorie

Dacă şovăi, fiică, să ştii că eşti mai degrabă pentru căsătorie decât pentru mănăstire. Pentru viaţa monahală sunt cei la care nu e şovăială. Sfântul Sava nu avea mintea îndoită. Nici Sfânta Teodora, nici Xenia, nici Efimia, nici atâtea altele, care au fost adevărate artiste ale vieţii monahale: fiindcă aceasta nu toţi o pot primi, ci numai cei cărora le este dat.

Tu spui că deseori şezi seara cu mama ta lângă vatră şi cântăriţi motivele pro şi contra. 

Continuare …

Sf. Nicolae Velimirovici – Meditaţie către Maica Domnului

Pământul e o mamă vitregă, o, Cerească Maică, şi se comportă cu noi ca o mamă vitregă. Ea ne socoteşte nişte fii vitregi, drept nişte străini de departe, ca pe nişte copii adoptaţi – pănă când ne face robii ei.

Noi ne ostenim pentru ea zi şi noapte şi pentru aceasta ea ne plăteşte salarii cu mizerabilele ei averi: păcat, boală şi moarte.

Continuare …

Gheron Iosif Isihastul către un tânăr care a întrebat despre rugăciunea minţii

Iubitul meu frate întru Hristos, îţi doresc să fii bine. Astăzi am intrat în posesia scrisorii tale şi îţi dau răspuns la toate câte îmi scrii. Informaţiile pe care mi le ceri nu cer nici timp şi nici osteneală pentru a ţi le oferi.

Pentru mine, rugăciunea minţii este ca meşteşugul fiecăruia ( ca meseria fiecăruia ), din moment ce o lucrez de mai bine de treizeci şi şase de ani.

Continuare …

Lupta cu gândurile păcătoase (III)

Sunt gândurile păcătoase un fragment din ființa noastră? Cum se nasc și cum pot fi alungate? Cum trebuie să trateze omul aceste produse ale răului și cum poate să le învingă?

Cunoscuta revistă rusească “Slavianka” a publicat un interviu cu arhimandritul Efrem, egumenul Sfintei Mari Mănăstiri a Vatopedului, pe tema “Gândurile păcătoase”. Gheronda Efrem, care este cunoscut tuturor datorită profunzimii cuvântului său duhovnicesc şi clarităţii cu care descrie cele mai subtile sensuri spirituale, încearcă să ne ofere o imagine cât mai limpede a ceea ce numim gânduri păcătoase, subliniind faptul că uneori anumite gânduri ne întăresc duhovniceşte.

Continuare …

Lipsa prieteniei creează conflicte, întrucât oamenii nu pot să trăiască la nivel zero

Prietenul are un statut deosebit în accepțiunea creștină. Prietenul este acela care poate veni oricând în casa ta. Prietenul este acela care poate mânca oricând la masa ta. Prietenului i se permit toate. De ce? Pentru că prietenia exprimă relația strânsă dintre două sau mai multe persoane, iar Dumnezeu ne iubește pe noi dacă și noi suntem cu El și adunați prin El. Prietenia, în accepțiunea creștină, privită ca început și ca stare – în același timp – a iubirii. Oamenii mai întâi se împrietenesc, după aceea se iubesc. Există și un gen anume de iubire – precedată de un fel anume de prietenie.

Continuare …

Singura pricină a oricărei întristări, mâhniciuni, melancolii și amărăciuni este întotdeauna egoismul

Așadar, în lume, când nu avem pe Hristos strigând și urlând în viața noastră, în existența noastră, ci trăim absența lui Hristos, trebuie să arătăm dragoste față de aproapele, să facem milostenie, ca să putem să ne întărim cumva viața noastră.

Prin aceste virtuți ne lepădăm în parte de noi înșine și trăim pentru Hristos. Dar în mănăstire nu trăim pentru Hristos, ci Îl trăim pe Hristos, trăim în Hristos. De aceea Biserica noastră spune mirenilor: „Ai? Să dai”. În timp ce monahilor le zice:„Să nu ai nimic al tău”.

Continuare …

Lupta cu gândurile păcătoase (II)

Sunt gândurile păcătoase un fragment din ființa noastră? Cum se nasc și cum pot fi alungate? Cum trebuie să trateze omul aceste produse ale răului și cum poate să le învingă?

Cunoscuta revistă rusească “Slavianka” a publicat un interviu cu arhimandritul Efrem, egumenul Sfintei Mari Mănăstiri a Vatopedului, pe tema “Gândurile păcătoase”. Gheronda Efrem, care este cunoscut tuturor datorită profunzimii cuvântului său duhovnicesc şi clarităţii cu care descrie cele mai subtile sensuri spirituale, încearcă să ne ofere o imagine cât mai limpede a ceea ce numim gânduri păcătoase, subliniind faptul că uneori anumite gânduri ne întăresc duhovniceşte.

Continuare …

Mintea la Dumnezeu

Fiecare trebuie să aibă mintea lui la Dumnezeu, să se roage, căci altfel va avea gânduri rele și tulburătoare.

Iar tulburarea care este în oameni apare din cauza că nu au mintea lor la Dumnezeu. Să avem și gândul nostru, și inima noastră la Dumnezeu și atunci nu vom mai avea tulburare, în orice greutate ne-am găsi. E nevoie de credință că Hristos ne va face ce e mai bine pentru noi și, desigur, e nevoie de multă dragoste către Domnul.

Continuare …

Arhim. Efrem Vatopedinul: Lupta cu gândurile păcătoase (I)

Sunt gândurile păcătoase un fragment din ființa noastră? Cum se nasc și cum pot fi alungate? Cum trebuie să trateze omul aceste produse ale răului și cum poate să le învingă?
Cunoscuta revistă rusească “Slavianka” a publicat un interviu cu arhimandritul Efrem, egumenul Sfintei Mari Mănăstiri a Vatopedului, pe tema “Gândurile păcătoase”. Gheronda Efrem, care este cunoscut tuturor datorită profunzimii cuvântului său duhovnicesc şi clarităţii cu care descrie cele mai subtile sensuri spirituale, încearcă să ne ofere o imagine cât mai limpede a ceea ce numim gânduri păcătoase, subliniind faptul că uneori anumite gânduri ne întăresc duhovniceşte.
În cele ce urmează, vă prezentăm un fragment din acest interviu, aşa cum a fost publicat el în revista “Slavianka”:

Continuare …

Pentru cei cu un serviciu solicitant. Sfatul lui Gheronda Efrem Katunakiotul

Cu puţin timp înainte de 1980, l-a vizitat pe Stareţul Efrem Katunakiotul un tânăr judecător stagiar. L-a găsit în bucătărie făcându-şi rucodelia. Lua peceţi dintr-o oală cu apă caldă, care fierbea încet deasupra focului, pe vatră şi le sculpta.

A pus metanie şi s-a aşezat lângă el pe o ladă.

Continuare …

Duminica bogatului nemilostiv şi a săracului Lazăr (Predica Mitropolitului Bartolomeu Anania)

Era un om bogat care se îmbrăca în porfiră şi în vison, veselindu-se în toate zilele în chip strălucit. Iar un sărac, anume Lazăr, zăcea înaintea porţii lui, plin de bube. Poftind să se sature din cele ce cădeau de la masa bogatului; dar şi câinii venind, lingeau bubele lui.
Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.

Continuare …

Când se vine la slujbă

Trebuie să venim la slujbe până a începe să bată clopotele, ca sunetul lor să ne găsească în biserică. De ce? Pentru că atunci în biserică intră Maica Domnului. Cândva am citit despre aceasta, iar mai târziu, și despre părintele Paisie Kieveanul.

Acesta era un nevoitor – călugăr nebun pentru Hristos. Odată venise la vecernie; bătuseră clopotele, iar în biserică nu era nimeni. Paraclisierul, terminându-și treaba, ieșise și părintele Paisie a rămas singur.

Continuare …

De multe ori moartea îi prinde pe oameni nepregătiți!

Se întamplă uneori ca, în vecinătatea noastră, să cunoaștem un om îndestulat cu de toate, bine văzut de cei din jur, care îl privesc și îl laudă ca pe un pom frumos și plin de roadă.

Ramurile neamului său se întind în lung și în lat, în rubedenii numeroase. Este sănătos și tânăr, toți din jurul lui îi urează să trăiască mulți ani. Dar tocmai în clipa când parcă nici o umbră nu-i tulbură fericirea, deodată, răsună și pentru el cumplitul glas: “Doborâți copacul!”.

Continuare …

Temeţi-vă fraţilor, de vorbele cele vătămătoare şi nefolositoare de suflet, ca în linişte să fie sufletele voastre

Temeţi-vă fraţilor, de vorbele cele vătămătoare şi nefolositoare de suflet, ca în linişte să fie sufletele voastre. Că mai bine este a arunca o piatră, din nebăgare de seamă, decât a zice un cuvânt deşert. Veselia drepţilor este dreptatea, iar căile lor sunt milostive şi cel ce face milostenie va afla viaţa.

Să nu ai prietenie cu cel mai mare al locului, ascultă-i cuvintele, dar faptele lui rele să nu le faci. Să nu iubeşti a merge la târg şi să nu zici că ochiul meu este curat, căci ţi-l vei face duşman. Să nu bei vin, ca să nu ţi se întoarcă inima spre dulceţile trupeşti. Să nu mănânci prea mult, ca să nu ţi se întunece mintea.

Continuare …