În perioada 10 – 13 august 2017, Mănăstirea „Sf. M. Mc Gheorghe” din s. Suruceni a găzduit tabăra de vară pentru copii cu vârstele cuprinse între 7 și 12 ani. Tabăra s-a desfășuarat prin bunăvoința egumenei Epistemia (Goncearenco), stareța mănăstirii.
În Biserică, educație înseamnă conducerea oamenilor nu spre anumite valori ori idealuri, ci spre iubirea Domnului nostru Iisus Hristos. Educație, în Biserică, înseamnă ca omul să învețe să-L iubească pe Hristos. Biserica vorbește despre iubirea pentru Dumnezeu. O concepție secularizată a religiei vorbește doar despre credința în Dumnezeu. Dar desăvârșirea cuvântului Bisericii este iubirea care va rămâne în veci, de vreme ce atât credința, cât și nădejdea vor dispărea în ziua cea din urmă. Cea care va rămâne va fi dragostea. Așadar, ceea ce se cere de la om este să învețe să-L iubească pe Dumnezeu.
Părintele Gheorghe Calciu Dumitreasa – Șapte cuvinte către tineri.
Memorialul durerii – Martori și martiri ai persecuției religioase. Un documentar realizat de TVR 2.
Părintele Sofian Boghiu: Tinerii, dacă ar voi, ar găsi și modele…
TVR Universul credinței. Interviu realizat de Elena Dinu în anul 2002
Vrei să fie țara ta mai frumoasă și mai binecuvantată și Ortodoxia mai tare?
Schimbă-ți viața ta, eu să mi-o schimb pe a mea, și toți la un loc, într-o frăție și o credință să cântăm lui Dumnezeu și să-L slăvim. (Arhim. Ioanichie Bălan)
Există sentimente bune, frumoase, liniştitoare sau, din contra, sentimente care ne întristează, dar cu care sufletul nostru s-a obişnuit să trăiască. Tresărim de nelinişte în faţa unui examen sau a unui eveniment important din viaţa noastră, suntem neliniştiţi dacă avem conştiinţa încărcată sau dacă încercarea noastră de a-l găsi pe Dumnezeu a eşuat sau nici măcar nu a început.
Stările emoţionale negative pe care le trăim în faţa unor evenimente din viaţa noastră nu reflectă doar atitudinea omului faţă de cele întâmplate, ele produc şi anumite modificări în lumea interioară a persoanei afectând echilibrul sufletesc al acesteia.
Într-unul din marile sate ale Etoloakarnaniei s-a petrecut următoarea întâmplare. Mama unei fete, bună și evlavioasă, a plecat în Împărăția veșnică a lui Dumnezeu. Într-adevăr, era o creștină adevărată în toate manifestările vieții ei.
Duminica, în afară de cazul când se întâmpla să fie bolnavă, pornea dimineața devreme spre Biserică și acolo sufletul ei cel curat și iubitor de Dumnezeu Îl întâlnea pe Mântuitorul și comunica cu El. Adeseori se împărtășea cu Trupul și Sângele lui Hristos, Care îi dădea viață și putere.
Dacă şovăi, fiică, să ştii că eşti mai degrabă pentru căsătorie decât pentru mănăstire. Pentru viaţa monahală sunt cei la care nu e şovăială. Sfântul Sava nu avea mintea îndoită. Nici Sfânta Teodora, nici Xenia, nici Efimia, nici atâtea altele, care au fost adevărate artiste ale vieţii monahale: fiindcă aceasta nu toţi o pot primi, ci numai cei cărora le este dat.
Tu spui că deseori şezi seara cu mama ta lângă vatră şi cântăriţi motivele pro şi contra.
Dragii mei tineri, voi sunteți în floarea vârstei, trăiți-vă tinerețea! E a voastră! Și trebuie s-o trăiți înainte de a fi prea târziu, dar în limitele decenței și ale bunei cuviințe. Nu vă imaginați cât este de plăcut să-ți trăiești tinerețea fără ca mai târziu să-ți fie rușine sau să-ți pară rău de faptele pe care le-ai făcut. Dragii mei, păstrați-vă sănătatea sufletului, așa cum țineți cel puțin la sănătatea trupului vostru.
Învățați-vă înainte de toate să aveți spirit de discernământ, a deosebi între bine și rău, între sănătos și nesănătos, între folositor și nefolositor. Este începutul înțelepciunii voastre de tineri.