Oameni săraci vor fi întotdeauna, fiindcă izvoarele sărăciei sunt nesecate: bolile, şomajul, disproporţia între salariu şi trebuinţele traiului, viciile.
Economiştii formulează mii de soluţii pentru lichidarea acestei plăgi sociale, a sărăciei. Statele iau multe măsuri de ajutorare a celor oropsiţi. S-au făcut şi se fac îmbunătăţiri simţitoare ale traiului lumii nevoiaşe, prin asigurările de orice fel, prin opere de asistenţă, prin promovarea carităţii publice. Dar oare unde îşi au temeliile toate aceste eforturi ce se fac pentru rezolvarea problemei sărăciei?
