Articole

Mare deosebire există între învăţătura lumii şi cea a lui Dumnezeu

Varlaam, reprezentant al curentului umanist, învăţa că adevărul este unul singur, acelaşi, împărtăşit de Dumnezeu oamenilor, pe de o parte, prin Proroci, iar pe de alta, prin filosofi. Sfântul Grigorie respinge, fireşte, acest postulat. Expunând învăţătura sa cea de-Dumnezeu-însuflată – pe care o vom prezenta şi noi în cele ce urmează -, Sfântul formulează această întrebare: „Cum să fie unul singur adevărul dobândit pe aceste [două căi]?” Concret, Varlaam susţinea faptul că, în ceea ce priveşte filosofia, lucrurile stau întocmai ca şi în cazul sănătăţii.

Continuare …

Predică la Duminica a IV-a după Paşti – Păcatul este pricina tuturor necazurilor omului, atât în timp, cât și în veșnicie

Iată că te-ai făcut sănătos: de acum să nu mai greșești, ca să nu-ți fie ție ceva mai rău (Ioan 5, 14). Astfel de poruncă a dat Domnul slăbănogului vindecat de El, precum am auzit astăzi în Evanghelie.

Continuare …

Duhovnic sau psiholog

Când îşi săvârşeşte lucrarea potrivit Predaniei Ortodoxe, părintele duhovnicesc se deosebeşte clar de psiholog, care lucrează întemeindu-se pe o viziune antropocentrică asupra omului şi vieţii sale. Psihologii doresc să echilibreze omul din punct de vedere psihologic. Părintele duhovnicesc ţinteşte să-l îndumnezeiască pe om.

Continuare …

PS Ignatie: Sfânta Împărtășanie nu este un merit sau un cadou pentru creștini, ci este „medicamentul nemuririi”

«Deci iudeii murmurau împotriva Lui, fiindcă zisese: Eu sunt pâinea ce s-a coborât din cer. Și ziceau: Au nu este Acesta Iisus, fiul lui Iosif, și nu știm noi pe tatăl Său și pe mama Sa? Cum spune El acum: M-am coborât din cer? Iisus a răspuns și le-a zis: Nu murmurați între voi» (Ioan 6, 41-43)

Continuare …

Hristos este pacea noastră

Hristos este pacea noastră, El Care a făcut cele două – una, surpând peretele din mijloc al despărțirii, desființând vrăjmășia în trupul Său (Efeseni 2, 14-15). Ni s-a părut potrivit să începem cu acest cuvânt apostolic scrisoarea pe care o trimitem evlaviei voastre, fiindcă sufletul nostru, ca și cuprinsul acestei scrisori, năzuiește spre agonisirea păcii.

Continuare …

Cei împrejmuiţi cu Sfânta Cruce sunt înfricoşători pentru vrăjmaşul

Sfântul Proroc David spune despre oamenii din prezent, că toţi se vor abate de la calea dreaptă. În pofida acestui fapt vă sfătuiesc, preaiubiţii mei, să păstraţi în voi, cu toate puterile, duhul bunei credinţe, adică să vă însemnaţi cu semnul Sfintei Cruci când mâncaţi şi când beţi, ieşind din casă şi intrând, şi la începutul oricărei lucrări;

Continuare …

Pacea se naşte din blândeţe

Iubirea vrăjmaşilor naşte în suflet mulţime de roade. „Cel ce iubeşte din simţire lăuntrică pe cei care-l vorbesc de rău sau îl nedreptăţesc sau îl urăsc şi-l păgubesc şi se roagă pentru ei ajunge în scurtă vreme la o mare sporire”, spune Sfântul Simeon Noul Teolog, care vede în iubirea de vrăjmaşi izvor de smerenie, de plâns duhovnicesc – treapta mai înaltă a străpungerii inimii, penthos -, al dezlipirii de lume, al nepătimirii şi cale către contemplaţie.

Continuare …

Primeşte ceea ce-ţi trimite Dumnezeu, cu mulţumire şi cu seninătate

În viaţa duhovnicească întotdeauna este aşa: fie mângâierea este precedată de necaz, fie necazul este precedat de mângâiere. Aceste schimburi dau naştere la nădejde şi smerenie. Numai necazurile sunt diferite, sunt şi lumeşti şi duhovniceşti, dar acest lucru este încă devreme să-l cunoşti.

Continuare …

Tâlharul pe cruce prin cuvântul mărturisirii a devenit moștenitor al Raiului

O, omule, nu te îndoi în privința vindecării sufletului, apropiindu-te de Doctorul ceresc. Nu spune: „Cine va achita pe nelegiuit sau pe ucigaș sau pe curvar sau pe cel de alt neam, pe elin sau pe samaritean sau pe vameș în relele făptuite?”.
De vreme ce, printr-un singur cuvânt, prin pocăință, i-a vindecat pe toți, zicând: „Nu am venit să chem pe drepți, ci pe păcătoși la pocăință” și nu trebuie să fie oamenii necredincioși prin deznădejde, avem loc de iertare de la Stăpânul.

Continuare …

Dumnezeu nu vrea ca cel ce I s-a afierosit cu toată inima să rămână fără grijă

De multe ori Dumnezeu îngăduie ca asceţii virtuoşi să fie încercaţi cu lipsirea de bunurile materiale şi să se ridice ispite asupra lor, să sufere boli trupeşti, precum Iov, să fie aruncaţi în sărăcie şi în primejdia de a fi ucişi de oamenii cei răi. Numai sufletele lor nu sunt vătămate. Căci nu este cu putinţă ca atunci când păşim pe calea lui Dumnezeu să nu întâlnim lucruri şi situaţii neplăcute, iar trupul să nu fie chinuit cu boli şi osteneli, desigur, atunci când iubim viaţa trăită în virtute. Omul care îşi petrece viaţa sa potrivit voii sale păcătoase, care este biruit de invidie sau de altă patimă de suflet-ucigătoare, va fi osândit de Dumnezeu.

Continuare …

Sfinţire fără smerire nu este

De ce îngăduie Dumnezeu aşa palme peste faţa dreptului? Răspundem că nu este altă cale de sfinţire şi că, înaintea lui Dumnezeu, nici cerul nu este destul de curat; iar sfinţire fără smerire nu este. Nouă însă, celor păcătoşi şi grei la pricepere, Dumnezeu nu are cum ne aduce aminte de păcatele noastre, ştiute sau neştiute, ca să ni le cunoaştem şi să ni le mărturisim – de vreme ce nu luăm aminte la predica Bisericii –, decât luând, cu atât mai vârtos, prăjina ocărilor.

Continuare …

Să urmăm Maicii Domnului?

Așa a cugetat Sfântul Grigorie la Maica Domnului și la această taină a tainelor, cum întru ea S-a odrăslit mai presus de fire Fiul lui Dumnezeu, cum îi făgăduise prin Arhanghelul Gavriil: „Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu tine! Vei lua în pântece și vei naște Fiu…”. Atunci Maica Domnului a zis: „De unde mie aceasta, de vreme ce eu de bărbat nu știu?”.

Continuare …

Descoperirea lui Dumnezeu în viața noastră

Trăim într-o epocă în care predomină o stare generală de dezordine, tulburare, criză, de îndoială și collaps al ideilor, al principiilor, moravurilor și al tuturor fundamentelor. Obtuzitatea, lăcomia, saturația, înstrăinarea domnesc peste lume. Avem un elan spre iubirea de stăpânire, spre iubirea de sine, de slavă, de plăcere, de câștig și de arginți. Uriașe dezastre ecologice pe întreaga planetă nenorocesc viața oamenilor. Drepturile nescrise ale omului funcționează adeseori pe baza obligațiilor fundamentale ale oamenilor.

Continuare …

Dacă mintea e simplă în suflet e lumină

„De va fi ochiul tău curat, tot trupul tău va fi luminat; iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat.”
Ochi” este numită aici mintea, iar „trup” – întreaga alcătuire a sufletului. Astfel, dacă mintea e simplă, în suflet e lumină; dacă mintea este vicleană, în suflet va fi întuneric. Dar ce este mintea simplă și ce este mintea vicleană?

Continuare …

„Voim să facem poruncile și nu putem, de păcat cu stăpânire ținuți fiind”

Unii însă se împiedică întru cuvintele lor și grăiesc: „Voim să facem poruncile și nu putem, de păcat cu stăpânire ținuți fiind”. Pentru aceasta se cuvine mai întâi să ne nevoim a șterge păcatul, ca așa să putem săvârși poruncile slobozeniei. Însă aceia nu înțeleg nici cele ce le grăiesc, nici cum pot fi adeverite; pentru că, dacă întru totul nu ai slobozenie, și de aici nu poți săvârși poruncile, apoi prin care lucruri și nevoințe zici că vrei să ștergi păcatul?

Continuare …

Din pricina nepăsării tale nu poți păstra în tine acest dar și de aceea îl pierzi degrabă

Când începi să te rogi, îți aduci aminte de păcatele tale și plângi pentru ele. Așa și trebuie să te rogi. Uneori simți liniște și bucurie și crezi că acestea sunt de la vrăjmașul. Dacă ar fi de la vrăjmașul, după spusele Sfinților Părinți, bucuria ar fi confuză, nu ar aduce pace și liniște în suflet.

Continuare …