Articole

Părintele Nicon Aghioritul: Rugăciunea este cea care ne unește cu Dumnezeu, nu doar ne pregătește pentru unirea cu El

Rugăciunea este cea care ne unește cu Dumnezeu, nu doar ne pregătește pentru unirea cu El. De aceea, trebuie să fim pregătiți înainte de a ne înfățișa în fața lui Dumnezeu. Trebuie să luăm aminte cum stăm înaintea Lui — este un lucru de mare importanță, nu un detaliu lipsit de însemnătate.

Continuare …

Condiția ca să te mântuiești, respectiv ca să luminezi, este să știi să te jertfești

Individualismul este, se pare, o boală a societății. Se extinde, oare, și asupra credincioșilor?
Da, este într-adevăr un mare defect la momentul istoric în care trăim. Însă nu vreau deloc să cred că acestea sunt nevindecabile. Noi suntem atenți cu ceea ce, de fapt, am luat cu noi când am plecat mai departe, la un drum mare care se face cu primul pas, dar pus bine, pe direcție.

Continuare …

Nu aţi început la timp să preveniţi căderea

Ce înseamnă că, aflându-ne în toiul luptei, nu trebuie să luăm măsuri pentru viitoarea preîntâmpinare a ei?
Se pare că este foarte clar şi că nu necesită lămuriri. Sufletul doritor de curăţie, şi mai ales, cel ce a gustat deja din dulceaţa liniştii lăuntrice, nu poate să nu sufere când se stârnesc în el patimile murdare sau când i se tulbură în vreun fel liniştea lăuntrică.

Continuare …

Răul se hrăneşte şi creşte prin rău

Se vindecă orbirea cumva prin surzenie, ciuma prin lepră sau foamea prin sete? Cu siguranţă, nu. Tot astfel nici răul nu se vindecă prin rău, ci răul prin rău creşte numai.
În lumea noastră omenească, răul se hrăneşte şi creşte prin rău. Chiar şi cel mai mic rău, totdeauna, în fiinţa sa, este legat de întregul rău din lume; iar omul, făcând răul, mai întâi de toate se afundă pe sine în marea răului.

Continuare …

Binele făcut cu mâhnire sau din constrângere este fără de har

Fericiți sunt cei milostivi, spune Scriptura, căci aceia se vor milui. Nu este pusă la urmă între fericiri mila. Și: „Fericit este cel care ia aminte la cel sărac și nevoiaș”.
Bun este bărbatul îndurător și care dă cu împrumut”, și: „Toată ziua face milostenie și dă cu împrumut omul drept”. Să răpim fericirea, să ne chemăm înțelepți, să ne facem buni. Să nu-ți întrerupă mila nici noaptea.

Continuare …

Este necesar să ne recu­noaştem sărăcia şi orbirea duhovnicească

La fel ca în pericopa samarinencei, tot aşa şi în pericopa evanghelică din Duminica Orbului, întrezărim cât de însem­nate sunt adevărata cunoaştere de Dumnezeu şi dreapta în­văţătură pentru a dobândi prefacerea şi lărgirea inimii. În acelaşi timp, ne dăm seama cât de necesar este să ne recu­noaştem sărăcia şi orbirea duhovnicească, precum şi neputin­ţa de a cuprinde cu mintea taina iubirii lui Dumnezeu, pentru a nu cădea în înşelare şi pentru ca însuflarea noastră să rămâ­nă pururi vie.

Continuare …

“Mulțumesc Ție, Doamne, pentru toate câte ai făcut mie”

Am vorbit despre aceste cuvinte ale lui Hristos către Siluan: “ține-ți mintea în iad și nu deznădăjdui!”. Acestea nu sunt pentru toată lumea- nici măcar pentru toți călugării. Îmi amintesc că, atunci când am devenit duhovnic, am început să pricep un pic cum se trăiește această și am vrut să o împărtășesc cu cei dimpreună cu mine vietuitori și încercăm s-o învăț pe una din maici; și Părintele Sofronie mi-a spus (iertați-mă că vorbesc așa deschis): “nepriceput mai ești! Asta nu este pentru toată lumea, nici măcar pentru toți călugării. Spune-i acestei persoane să-și împlinească ascultarile, să facă lucrul dat de egumen, adică lucrul mănăstirii, și se va mântui”.

Continuare …

Toată grija vrăjmașului constă în a ne depărta cugetul de la pomenirea lui Dumnezeu

Când te rogi în biserică, să stai în poziție de rugăciune. La asta te va ajuta dacă ții ochii închiși. Să-i deschizi numai dacă te cuprinde somnul sau trândăvia. Atunci să-ți îndreptezi privirea la vreo icoană sau la lumânarea care arde în fața ta.
Dacă în ceasul rugăciunii vei fi înrobit de cugete, smerește-te și cere-ți iertare zicând: „Am păcătuit, Doamne, cu cuvântul, cu mintea, cu fapta și cu toate simțurile mele”.

Continuare …

Virtutea, adevărata vrednicie a creștinului ortodox

Virtutea, iată, aceasta este adevărata vrednicie a creștinului ortodox! Și dacă ne-am trudit foarte să agonisim această virtute, niciunui om nu îi este cu putință să ne lipsească de ea, nici chiar diavolului! De ea ne putem lipsi numai noi singuri, dacă suntem necredincioși lui Hristos, dacă dăm rea folosință voii noastre slobode.

Continuare …

Amintiți-vă că aveți în Ceruri o Maică

Fiecare știe din experiență cum uneori amărăciunea vieții îi copleșește sufletul din toate părțile, inima îi este chinuită de tristețe și durere și fără voie îi curg uneori lacrimi din ochi. Greu îi este omului să rabde nenorocirea și cade uneori în deznădejde, și sentimentul tristeții îl stăpânește.

Continuare …