Episcop Dionisie Erhan

Pomenirea Preasfințitului Dionisie Erhan, episcopul Cetății Albe-Ismail la 75 de ani de la adormire și punerea în raclă a moaștelor sale

În data de 17 septembrie 2018, la Mănăstirea ,,Sf. M. Mc. Gheorghe”, Suruceni din cadrul Mitropoliei Chișinaului și a Moldovei s-a desfășurat un eveniment deosebit pentru istoria acestui așezământ monahal închinat vrednicului de pomenire episcop Dionisie Erhan, care a împlinit la această dată 75 de ani de la adormire.
Un ales sobor de clerici sub protia Înaltpreasfințitul Vladimir, Mitropolitul Chișinălui și al Întregii Moldove, a săvârșit sfânta liturghie și slujba de pomenire în prezența a numeroși credincioși care au venit să îl cinstească pe cuviosul episcop Dionisie. În cuvântul de învățătură, părintele mitropolit a subliniat câteva aspecte din viața și activitatea Episcopului Dionisie Erhan.
P
ersonalitatea Episcopului Dionisie Erhan a rămas înscrisă în Istoria Bisericii atât pentru activitatea pastoral-misionară dar mai ales pentru viața sa virtuoasă.

Continuare …

P. S. Dionisie Erhan – Cincizeci şi cinci ani de călugărie

Cu ocazia zilei solemne de 15 Noembrie a. c. când P. S. Episcop Dionisie sărbătoreşte triumful quatriplu de 70 ani de existenţă, 55 ani de călugărie, 20 ani de arhierat şi 6 de episcopat în Eparhia noastră, am aderat şi eu, umilul, la sărbătorirea acestei grandioase şi solemne zi, cu toată inima mea, cu tot sufletul meu şi cu tot cugetul meu. Ca omagiu în scris, ce a-şi putea să-i prezint P. S. Episcop Dionisie în această solemnă zi, decât să-i reamintesc de cea mai scumpă latură a vieţii P. S. Sale şi anume de latura monahică? Căci în măsura, în care potentaţii lumii iubesc gloria şi bogăţii, bogăţia într’o măsură şi mai mare, a iubit şi iubeşte P. S. Dionisie—monahismul, căruia i a dedicat întreaga viaţă.

Continuare …

P. S. Dionisie – O viaţă de sbucium în slujba Bisericii şi a Neamului

Moldova dintre Prut şi Nistru, împreună cu toţi acei în inima cărora palpită jarul credinţei şi a mândriei româneşti, ia parte cu cel mai inepuizabil entuziasm, la marea sărbătorire, la marele praznic închinat celei mai reprezentative figuri, celui mai ilustru luptător-Vlădica Dionisie.
Basarabia, cu întregul ei trecut de lupte, se închină respectuos în faţa celui ce a ştiut să-i fie soldat şi comandant. Întotdeauna primul, în linia celor ce luptau, bătrânul Vlădica a ştiut să fie omul, care să stimuleze şi să valorifice.
Născut în com. Bardar jud. Lăpuşna, acum şaptezeci de ani, P. S. Episcop Dionisie a ştiut să meargă cu toată demnitatea, pe linia marelor chemări. Viţă de arcaş, el a ştiut pururea să asculte de glasul sângelui domnesc. Şi dacă astăzi ne rupem din mersul fugar al vieţii cotidiane, e că avem nestrămutată dorinţă de a arăta tuturor, pe de o parte personalitatea celui ce se oglindeşte în luptele de eri, ca un fanatic, ca un erou, iar pe de altă parte, să sădim în mintea generaţiilor ce vor veni—credinţa, că aici în Moldova lui Ştefan cel Mare şi sfânt, a trăit cândva un vrednic urmaş, un vrednic arcaş din viţă de domn.

Continuare …

Vlădica Dionisie. Viaţa realizată drept şi vertical

Rari sunt oamenii aceia, a căror viaţă a fost desăvârşită linie dreaptă
Rari sunt aceia cari s’au ridicat vertical prin propriile lor puteri, prin propriile lor strădanii, cari singuri şi-au dus crucea greutăţilor lor.
Prea rari sunt aceia, cari liniştit şi stăruitor, au frânt cu mâini energice zăvoarele împiedimentelor din drumurile lor şi au ajuns acolo unde le-a fost menirea, sau unde le-a dictat voinţa, şi care singuri şi-au dobândit coroana cea neveştejită a luptei bine şi -sârguincios purtate.

Continuare …

P. S. DIONISIE. Cu prilejul împlinirii a 70 de ani.

Clerul şi poporul Eparhiei Cetatea Albă-Ismail, se pregătesc să-şi sărbătorească păstorul cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viaţă.
Este un gând nobil, care cinsteşte pe cei cari l-au avut şi-l traduc acum în faptă.
Pentru P. S. Dionisie, aceasta va fi o zi de binemeritată bucurie, care cu siguranţă îl va înduioşa până la lacrimi. În adevăr, pentru un părinte nu poate sa fie bucurie mai mare şi măngâere mai adânc simţită, decât recunoştinţa din partea fiilor săi.

Continuare …

Sărbătorirea aniversării a 70 de ani de viaţă a Prea Sfinţitului Episcop Dionisie

15 Noembrie 1938 a fost o zi de înălţare sufletească, când sudul Basarabiei şi cu el toată suflarea românească a sărbătorit 70 ani de viaţă, 55 ani de călugărie, 20 ani de arhierat şi 5 ani de episcopat a îndrumătorului şi ziditorului sufletesc —
P. S. Dionisie — Episcop al Cetăţii-Albe-Ismail, luptătorul naţionalist din timpurile de grea încercare şi subjugare a moldovenilor dintre Prut şi Nistru.

Continuare …

Testamentul Preasfinţitului Episcop Dionisie Erhan

„Episcopul Dionisie Erhan (n. 1868 — d. 1943), Vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului (1918-1932), Episcop al Ismailului (1932-1940), Episcop al Argeșului (1940-1941), Răzăș din Bardarul Lăpușnei, Luminatu-s-a singur prin învățătura cărții și fost-a cuvios călugăr din pruncie. Staret aici (mănăstirea Suruceni) îndelungă vreme (1908-1934), Viteaz în Legea creștină Strămoșească, Neșovăielnic în dragostea de Neam. Cald sprijinitor al tinerilor spre lumina cărții. Pilda de păstor duhovnicesc – cu grai frumos, cu râvnă sfântă… până la moarte. Dormi în pace iubite părinte, frate și unchi”. (Inscripția de pe piatra de mormânt de la mănăstirea Suruceni din Basarabia).

Continuare …

Episcopul Dionisie Erhan – Viața ca o luptă…

Destinul marilor basarabeni n-a fost simplu nici în perioada interbelică, dar ei au știut să lupte. Un exemplu elocvent îl constituie cazul Dionisie Erhan: „Eu n-am dat niciodată îndărăt – mi-a declarat într-un interviu, bătrânul sihastru de la Suruceni. Viaţa mea este un lanţ nesfârșit de lupte şi de biruințe. N-am luptat niciodată pentru interese personale. Şi de aceea am biruit totdeauna”. … Vasile Țepordei („Raza”, an. VII, nr. 389, 18 iulie 1937, p.1)

„Neamul P.S. Episcop Dionisie se trage din răzeși – arcașii lui Ștefan cel Mare, Voievodul Moldovei.

Continuare …

17 septembrie 1943 – A trecut la cele veşnice Episcopul Dionisie Erhan (înmormântat la Mănăstirea Suruceni)

12847361458117420117 septembrie 1943 – A trecut la cele veşnice în Chişinău (înmormântat la Mănăstirea Suruceni) Episcopul Dionisie Erhan (din botez Dimitrie).
A intrat de tânăr în Mănăstirea Suruceni (1883), unde a ajuns stareţ (1906) şi a condus mănăstirea timp de mai mulţi ani. In 1917-1918 a militat fervent pentru unirea Basarabiei cu Ţara-mamă. În 1918 a fost ales arhiereu-vicar (cu titlul „al Ismailului”) pentru Arhiepiscopia Chişinăului.

În 1932 a fost numit locţiitor de Episcop la lsmail, în 1933 ales episcop titular şi instalat oficial la 15 mai 1934. Deşi nu avea pregătire teologică, a fost un bun îndrumător al activităţii misionar-pastorale şi culturale din eparhia sa, unde a înfiinţat o tipografie, un orfelinat ş.a. A publicat diferite articole în periodicele basarabene.

În vara anului 1940, în timp ce armata sovietică ocupa Basarabia, s-a refugiat în România. A asigurat timp de câteva luni locotenenţa scaunului episcopal de la Curtea de Argeş, continuând să poarte titlul „al Cetăţii Albe-Ismail”. La 1 septembrie 1941 s-a pensionat şi s-a reîntors în Basarabia.