Cine vine la Sfânta Biserică duminica?

Iată ce-i spune Dumnezeu lui Moise pe muntele Sinai: „Scoate-ţi încălţămintea din picioarele tale, că locul pe care calci este sfânt“ (Ieşirea 3:5). Locul acela de pe Horeb a devenit sfânt pentru că acolo s-a arătat prezenţa lui Dumnezeu, acolo Dumnezeu a vorbit cu omul, cu Moise. Acel Rug Aprins, pentru noi creştinii, este o preînchipuire a Sfintei Biserici Ortodoxe, unde toţi ne descălţăm de răutăţi, de patimi şi de tot felul de păcate, pentru că suntem în faţa lui Dumnezeu, în faţa lui Iisus Hristos prezent acolo în Sfânta Împărtăşanie. La Sfânta Liturghie, duminica, vin cei care vor să-şi mântuiască sufletele, vin cei care-L iubesc pe Domnul nostru Iisus Hristos.

Continuare …

Sf. Luca al Crimeei – Predică la Duminica a V-a a Postului Mare (a Cuvioasei Maria Egipteanca)

”Întoarceți-vă la Mine cu toată inima voastră

[…] Minunată viaţă (a Sf. Maria Egipteanca – n. n.), care nu seamănă deloc cu vieţile oamenilor obişnuiţi! În ea uimesc mai ales două lucruri, în primul rând, harul lui Dumnezeu, neasemuita Lui milostivire şi prevedere a faptului că jalnica desfrânată va deveni o sfântă dintre cele mai mari. Al doilea – repeziciunea, neaşteptata adâncime şi hotărâre a întoarcerii cuvioasei Maria de la viaţa sa păcătoasă dinainte la nevoinţa ei neasemuită din pustie.

Continuare …

Cuvânt al Sfântului Ioan Gurã de Aur pentru cei ce zic cã nu se pot mântui în lume

Nu ne va mântui pe noi locul, dacã nu vom face voia lui Dumnezeu, ci pe fiecare îl mântuieşte mintea cea cu bunãvoie cãtre Dumnezeu. Cã nu este ajutor nici din dregãtoria cea cinstitã, nici din locul cel sfânt pentru cel ce nu face porunca lui Dumnezeu. Cã ce dregãtorie este mai mare decât dregãtoria lui Adam cea fãrã de moarte sau ce loc este mai frumos decât raiul din care a fost izgonit Adam prin cãlcarea poruncii lui Dumnezeu? Şi, dimpotrivã, ce este mai de ocarã decât gunoiul pe care şezând, Iov a pãzit porunca lui Dumnezeu şi în rai s-a sãlãşluit? Iar Saul la împãrãţie fiind, şi în palate de mult preţ stând, şi viaţa aceasta a pierdut-o şi nici pe cealaltã n-a câştigat-o.

Continuare …

Călugărul cel tânăr şi mândria

Un om cu adevărat mândru este cel care nu recunoaşte asupra sa nici un fel de lege, de autoritate, nici a lui Dumnezeu şi nici omenească; acesta îşi este sieşi lege. În viaţa Avvei Dorothei există o povestire despre o vizită a sa la o mănăstire. Acolo i s-a spus că în obşte vieţuieşte un monah tânăr, care este întruchiparea smereniei. El nu se mânia niciodată, nu se revolta, nu se împotrivea cu nimic atunci când era înjosit şi ocărât.

Continuare …

Individualismul şi egoismul vieţii moderne au închis omului porţile de ieşire

Nici că poate exista un cuvânt mai frumos despre umilință și sensul ei în buna înțelegere a lucrurilor, în profunzimea trăirii creștine, decât cel al filosofului creștin Ernest Bernea. De prisos fiind deci orice comentariu vă lăsăm în compania acestei extraordinare cugetări:
Oamenii, oamenii bogați în cunoștințe, se cred în genere centrul lumii, se cred în stare de a stăpâni până în sferele cele mai îndepărtate. O lipsă de măsură caracterizează omul modern.

Continuare …

Sfântul Iustin Popovici: Omul fără Dumnezeu nu are sens

Nu există nimic mai tragic și nimic mai trist ca neamul omenesc înhămat la jugul apăsător al timpului și al spațiului. Trage după sine timpul fără să cunoască nici natura, nici sensul și nici scopul acestuia. Trage după sine spațiul, dar nici natura, nici sensul și nici scopul acestuia nu le cunoaște. Absența scopului îl conduce, așadar, în captivitatea absurdului! Absența scopului rivalizează cu absurdul dar tragicul câstigă întotdeauna.

Continuare …

„Teme-te de Dumnezeu şi te fereşte de tot răul”

Teme-te de Dumnezeu şi te fereşte de tot răul” (Pilde 3, 7). Hotarul postirii tale să fie următorul: la sfârşitul lui, în tine să se sălăşluiască frica de Dumnezeu şi să se înrădăcineze hotărârea nestrămutată de a te feri de tot răul, chiar dacă pentru aceasta ar trebui să pierzi totul, chiar şi viaţa. Pentru aceasta, nu te mărgini numai la rânduiala cea din afară a postirii, ci ocupă-te de tine cu deosebită luare aminte, intră în tine însuţi şi priveşte chipul gândurilor tale: oare conglăsuieşte el întru totul cu nemincinosul cuvânt al lui Dumnezeu?

Continuare …

Troparul Sfintei Cuvioase Maria Egipteanca

Întru tine maică cu osârdie s-a mântuit cel după chip; că luând crucea ai urmat lui Hristos; și lucrând ai învățat să nu se uite la trup, că este trecător; ci să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta și cu în­gerii împreună se bucură, cuvioasă Marie, duhul tău.

Continuare …

Cât de importantă este Pocăinţa

Ca fii şi moştenitori ai lui Dumnezeu, adică ai împărăţiei lui’ Dumnezeu, suntem datori să ne întoarcem de la cele rele la cele bune, de la păcat la virtute; această întoarcere este numită în credinţa Bisericii, una şi nedespărţită Pocăinţă şi înviere din moartea păcatului. Cât de importantă este Pocăinţa, adică întoarcerea omului din calea păcatului la Dumnezeu şi mărturisirea păcatului în Sfânta Taină a Spovedaniei în care luăm iertarea păcatelor, vindecarea de boala sufletului, ne-o spun cuvintele Sfintei Scripturi şi ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.

Continuare …

Sf. Vasile Cel Mare – Omilia 1 despre post

Cel între ierarhi preaales, între dascăli preaînţelept şi între toţi sfinţii preamult plăcut lui Dumnezeu, Sfântul părintele nostru Vasile cel Mare, a avut ca patrie Pontul, ce este în Capadocia, şi s-a născut din părinţi binecredincioşi şi de Dumnezeu cinstitori. Tatăl său se numea Vasile, iar mama sa Emilia, care a născut patru fii de parte bărbătească: pe Petru şi pe Sfântul Vasile, pentru care ne stă înainte cuvântul, pe Grigorie şi pe Navcratie, şi o fiică, al cărei nume era Macrina.

Pentru aceştia, cu adevărat s-a împlinit cuvântul lui David, care zice: Neamul drepţilor se va binecuvânta. Şi nu numai sfântul acesta a fost îmbunătăţit şi mare luminător al lumii, ci şi ceilalţi trei fraţi ai lui s-au făcut minunaţi şi purtători de semne. Căci Petru, fratele lui cel mai mare, a fost episcop al Sevastiei, Grigorie a fost episcop al Nissei, iar Navcratie a fost pustnic şi făcător de minuni. S-a sfinţit şi sora lor Macrina, după cum arată sinaxarul la 19 ale lunii iulie. Însă pe toţi fraţii i-a covârşit Sfântul Vasile întru fapta bună şi întru învăţătură; căci la învăţăturile cele dintâi chiar pe tatăl său l-a avut dascăl şi povăţuitor, pe care de obşte îl avea Pontul ca dascăl al învăţăturilor şi al faptelor bune, în acea vreme.

Continuare …

Comori duhovniceşti din Sfântul Munte Athos

Acum primăvara, când natura se îmbracă în veşmintele sale cele mai alese, simţi o bucurie de nedescris dacă frumuseţea naturii este însoţită de o stare duhovnicească sublimă. Cu adevărat, Dumnezeul nostru a făcut toate lucrurile cu înţelepciune! Sufletul nu se mai satură să admire frumuseţea naturii. Oh, dacă omul şi-ar înălţa doar mintea de la cele pământeşti către Ierusalimul cel de Sus, către frumuseţea de negrăit a raiului, acolo unde mintea cea limitată, pământească nu mai poate lucra! Dacă aici, în valea aceasta a plângerii, aflaţi în exil, bunul Dumnezeu ne-a oferit atâtea frumuseţi de care să ne bucurăm, mă întreb cu cât mai frumos poate fi locul în care Însuşi Dumnezeu sălăşluieşte! Cu adevărat pătimirile vremii de acum nu sunt vrednice de mărirea care ni se va descoperi” (Rom. 8, 18).

Continuare …

Nicolae Steinhardt – Arheologia regăsirii

Un film documentar realizat de TVR Cultural despre Nicolae Steinhardt (29 iulie 1912 – 30 martie 1989), scriitor, publicist, critic literar şi jurist român, originar din Pantelimon, judeţul Ilfov.

De origine evreiască, s-a convertit la religia creştină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, îşi va lua numele de fratele Nicolae, şi se va călugări după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituţional.

Continuare …

Grupul Byzantion – De vreme ce eu păcătosul

De vreme ce eu, păcătosul, am văzut prea bine că această lume este deşartă şi degrab trecătoare, m-am uitat în urma mea şi am văzut moartea stând lângă mine…

Și am zis sufletului meu: «Suflete, suflete, până ce eşti viu, pocăieşte-te, că trecând din lumea aceasta, nu vei mai avea vreme de pocăinţă…». Și iarăşi m-am uitat spre răsărit şi am văzut o lumină strălucind şi către mine aşa grăind: «Eu sunt Arhanghelul Mihail şi sunt trimis la tine, suflete».

Continuare …