-Părinte, eu de la vară plec la mănăstire (de tot).
Ştiţi care este trăsătura fundamentală de caracter a unui sfânt? Sensibilitatea!
Sfaturi duhovniceşti
Dacă elimini greutăţile şi efortul vieţii, elimini şi bucuria
Premisa că ar trebui să fim fericiţi în fiecare clipă a vieţii noastre e fundamental greşită şi produce foarte multă frustrare, pentru că oamenii intră în competiţie cu un model ireal, utopic.
Cum să oferi și să primești dragostea adevărată
In primul rând, omul care iubeşte dă, vrea să dea! Pentru a da însă, pentru a da în chip desăvârşit, pentru a da fără să-i provoace durere celui care primeşte, trebuie să ştie să dea. Cât de des dăm nu din dragoste, dragoste adevărată, plină de abnegaţie, generoasă, ci pentru că atunci când dăm creşte în noi sentimentul propriei importanţe, propriei grandori!
Trebuie să trăim cu smerenie
Părinte, cum să scăpăm de mândrie?
Mândria e arma cea mai puternică a satanei, care ne doboară pe mai toți. De ce? Fiindcă duhul cel rău știe că din cauza mândriei a căzut. Acum el, din fragedă vârstă, bagă înălțarea minții în inima oricărei vietăți omenești, fie copilă, fie copil.
Orice lucru făcut în grabă nu poate fi bun
Când vei dori să începi vreo faptă bună, mai întâi pregătește-te pentru a înfrunta ispitele care vor fi îndreptate asupra ta. Să le înfrunți curajos și să nu te clintești în nădejdea ta întru Dumnezeu.
Când omul începe să trăiască cu credință fierbinte, vrăjmașul binelui îl întâlnește de obicei cu diferite și strașnice ispite pentru ca el, îngrozindu-se de aceasta, să înceteze fapta bună.
În biserică omul descoperă adevărata noblețe a sufletului său
Aici, în biserică, omul descoperă adevărata noblețe a sufletului său, prețul și scopul vieții, menirea lui; aici i se dezmeticește sufletul din năuceala deșertăciunilor și patimilor vieții; aici își descoperă destinul vremelnic și veșnic; aici își cunoaște amara și adânca sa cădere și stricăciune prin păcat; aici i se descoperă Mântuitorul și mântuirea noastră, mai cu seamă în sfintele și de-viață-făcătoarele Sale Taine; aici i se face cunoscută adevărata sa relație cu Dumnezeu, cu semenii, cu familia, cu societatea în care trăiește.
Grija noastră cea mai mare trebuie să fie alta…
Începând de la Anul Nou, grija noastră cea mai mare trebuie să fie alta.
Timp și veșnicie
Un nou an răsare la orizontul umanităţii. Ce este un an în comparaţie cu anul care a trecut şi cu anii care vor trece? Este o picătură din ocean.
Binele și răul sunt potrivnice unul altuia
Străduința fiarei de „a pecetlui pe toți” oamenii cu numărul său nu este greu de înțeles. Binele și răul sunt potrivnice unul altuia, nu pot sta împreună niciodată, așa cum nu stă lumina cu întunericul. Nu puteți sluji și lui Dumnezeu și lui mamona, zice Domnul Hristos (Matei 6, 24).
În ce chip ne ajută îngerul păzitor în ceasul morţii
În ce chip ajută îngerul păzitor pe suflet în ceasul morţii şi până când rămâne lângă el după moarte?
Oamenii judecă lucrurile potrivit cu conținutul pe care îl au înlăuntrul lor
‒ Părinte, cum se face că doi oameni văd în mod diferit acelaşi lucru?
Ce să facem ca să nu ni se stingă focul râvnei după ce plecăm de la biserică?
Aud pe mulți spunând: „Când suntem în biserică și ascultăm predica ne căim de păcatele noastre; dar, după ce plecăm, ajungem alții; focul râvnei ni se stinge. Ce să facem ca să nu se mai întâmple asta?”.
Cum să nu trăim rugăciunea ca pe o obligație de rutină?
Rugăciunea trebuie tratată tot ca o întâlnire cu Dumnezeu. Când te pui tu față în față cu Dumnezeul tău, nu poți să-I ascunzi nimic. Nu poți să-ți furi căciula. Ai să încerci, dar n-o să-ți meargă. Cum se ajunge la rugăciune sinceră? Lăsând inima să-și facă treaba ei. Varsă-ți inima așa cum e în fața lui Dumnezeu.
Traista fericirii noastre pământeşti
Nefericirea pe care Dumnezeu o îngăduie să vină asupra noastră este mai bună decât fericirea pe care ne-o zidim singuri. Dumnezeu îngăduie nefericirii să vină totdeauna la vreme asupra credincioşilor săi. Ea este ca glasul prietenului ce strigă la miezul nopţii celor ce dorm: Arde!
Hristosul din noi ne face să fim vrednici de Hristosul din potirul de dinaintea noastră
Cred că am mai atins puţin acest subiect în serile noastre, dar merită să vorbim foarte mult despre acest aspect.
În Biserică ești într-o corabie cu oameni bolnavi, care s-au salvat din mare…
Oricât veți căuta preotul cu har, comunitatea perfectă, nu îl veți găsi… așa cum nu veți găsi nici căsătoria impecabilă, nici copilul ideal.În Biserică nu intri ca într-un partid în care începi să judeci și să împarți dreptatea. În Biserică ești într-o corabie cu oameni bolnavi, care s-au salvat din mare.
Nu neglijați niciodată rugăciunea
– Părinte, l-au întrebat o dată doi tineri căsătoriți, seara când ne întoarcem acasă obosiți de la serviciu, nu avem poftă de rugăciune.
– Dar cum aveți poftă de mâncare? Precum nu vă lipsiți de mâncare, oricât de obosiți ați fi, tot așa, și încă mai mult, nu trebuie să vă lipsiți niciodată nici de mâncarea duhovnicească, de legătura cu Dumnezeu.