Începând de la Anul Nou, grija noastră cea mai mare trebuie să fie alta.
Grija noastră cea mai mare trebuie să fie alta…
Pr. Cleopa Ilie
În ce chip ne ajută îngerul păzitor în ceasul morţii
În ce chip ajută îngerul păzitor pe suflet în ceasul morţii şi până când rămâne lângă el după moarte?
Cu toată paza păzeşte-ţi inima, că dintr-aceasta sunt ieşirile vieţii (Proverbe 4, 23)
Deoarece inima noastră este centrul al tuturor celor bune şi al tuturor relelor, ne trebuie negreşit mare grijă şi osteneală să o păzim, după porunca Sfintei Scripturi, care spune: Cu toată paza păzeşte-ţi inima, că dintr-aceasta sunt ieşirile vieţii (Proverbe 4, 23).
Cum este cu viața de dincolo?
– Părinte, cum este cu viața de dincolo? Acolo vom fi tot așa ca pe aici, bogați și săraci? Cum va fi?
— Măi, copii, acolo nu-i așa. Acolo nu merg banii de la CEC cu noi. Acolo doar faptele merg cu noi, măi…
Dumnezeu așteaptă fiecare om să vrea să se mântuiască
În Biserica Ortodoxă nu există predestinaţie de sus în jos, ci ea atârnă întru totul de bunăvoinţa omului.
Dumnezeu nu mântuieşte pe om fără de om. Acest adevăr îl arată marele şi dumnezeiescul Proroc Isaia: „Şi de vor fi păcatele voastre ca mohorâciunea, ca zăpada le voi albi, iar de vor fi ca roşeala, ca lâna albă le voi face.
Să luaţi ocrotitoare şi ajutătoare pe Maica Domnului
Părintele Cleopa avea mare evlavie la Maica Domnului – „Împărăteasa Heruvimilor şi a Serafimilor şi Stăpâna noastră”.
Dacă ai iertat, te iartă şi Dumnezeu
Când staţi la rugăciune, totdeauna întâi să cereţi iertare unul de la altul: ”Iartă-mă, femeie!“ ”Iartă-mă, bărbate!“ ”Iartă-mă, băiete!“ ’’Sărut mâna, tată!“ ’’Sărut mâna, mamă!“ ”Iertaţi-mă!“. Şi să răspundeţi: ’’Dumnezeu să vă ierte!“
„Cel ce crede se teme, iar cel ce se teme se trezește”
Păcatul, de când ia ființă în mintea omului și până îl duce pe om la sinucidere, la moarte, are douăsprezece trepte.
Dumnezeu i-a dat atâta putere omului să nu greșească! Puterea de sine stăpânitoare. Omul are atâta putere, pusă de Dumnezeu în el, că dacă ar veni toți dracii din iad, nu-l pot face să păcătuiască.
Numai de smerenie se teme diavolul
Vine aici la mine unul, un viteaz şi zice:
Cel ce are smerita cugetare se sârguiește să fie călcat în picioare de toți
Datoria luptătorului lui Hristos este de a se încălța „întru gătirea Evangheliei păcii” (Efeseni 6, 15). Dumnezeiescul Părinte Efrem Sirul, arătând că această încălțăminte duhovnicească este smerenia, spune că în loc de încălțăminte să-ți câștigi smerita cugetare, căci precum încălțămintea se calcă de toți, tot așa și cel ce are smerita cugetare se sârguiește să fie călcat în picioare de toți… Căci și fericitul David pe aceasta câștigând-o, zice: „Eu sunt vierme și nu om” (Psalmi 21, 6).
Omul dă ca pricină neputinţa şi se ţine de ea
Vezi pe omul înconjurat de averi? Oricât ar avea omul de mult, şi mai mult vrea. Am de arat, am de semănat, am treabă cu oile, am treabă cu boii, vreau să-mi fac casă nouă, am de măritat fete, am de însurat feciori, am de făcut cutare lucru…
„Cel ce crede, se teme, iar cel ce se teme, se smerește”
Frica de Dumnezeu ne ajută tuturor să mergem pe calea cea scumpă a mântuirii, prin lucrarea tuturor poruncilor Lui. Cu această mare virtute au strălucit în lume toți sfinții și aleșii lui Dumnezeu.
Duhul Sfânt, vorbind prin gura Sfântului și marelui proroc David, zice: „Frica Domnului este începutul înțelepciunii” (Psalmul 110, 10). Solomon, fiul lui David, spune: „Frica Domnului este învățătură și înțelepciune” și „izvor de viață” (Proverbe 16, 41; 14, 28).
Tăcerea este ajutătoare în lucrurile cele bune și taină a veacului viitor
Trebuie să cunoaștem că sufletul are trei părți: partea rațională, partea mânioasă și partea poftitoare, pentru a le putea da lucrarea cuvenită. De asemenea, trebuie să avem grijă și de cele necesare trupului nostru. Felul în care trebuie să chivernisim, cu dreaptă socoteală, cele trei părți ale sufletului și trupul nostru ni-l arată dumnezeiescul Părinte Maxim Mărturisitorul, zicând:
„De vrei să fii drept, dă fiecărei părți din tine, adică sufletului și trupului, cele de care sunt vrednice.
Cei blânzi și smeriți cu inima au mai puține ispite
Spuneți-mi ceva despre blândețea și smerenia Domnului.
Ispitele corespund întotdeauna slăbiciunii firii omeneşti
De fapt, ispitele corespund întotdeauna slăbiciunii firii omeneşti. Celor mai tari în credinţă le rânduieşte Dumnezeu ispite mai grele, ca să sporească în sfinţenie şi să se învrednicească de cununi mai mari. Iar celor slabi în credinţă şi răbdare le rânduieşte pronia divină ispite uşoare, ca să le poată birui şi să nu deznădăjduiască.
Cele mai multe suflete de creştini le câștigă diavolul prin amânarea pocăinţei
Părintele sfătuia oamenii să nu creadă în vise şi vedenii, ci dimpotrivă, să le respingă cu smerenie, pentru a nu fi înşelaţi de diavol. Despre vise, zicea: „Toate visele sunt de la diavoli. Doar cele care vestesc moarte şi judecată sunt de la Dumnezeu. Dar dacă te aruncă în deznădejde, şi acelea sunt tot de la diavoli”.
Frica de Dumnezeu este temelia călătoriei omului spre cer
Frica Domnului ne ajută să lucrăm la mântuirea noastră: „Cu frică și cu cutremur lucrați la mântuirea voastră” (Filipeni 2, 12). Frica Domnului aduce omului de la Dumnezeu tot binele. Frica Domnului ne ajută la dobândirea curățeniei și a sfințeniei, după învățătura Sfântului Apostol Pavel: „Având, deci, aceste făgăduințe, iubiților, să ne curățim pe noi de toată întinăciunea trupului și a duhului, făcând sfințenie întru frica lui Dumnezeu” (II Corinteni 7, 1). Frica Domnului ne ajută să judecăm cu dreptate.