Uncategorized

Când Domnul te luminează, atunci sufletul tău simte pe Domnul

Mândria nu lasă sufletul să o apuce pe calea credinței. Necredinciosului îi dau acest sfat: să zică „Doamne, dacă exiști, luminează-mă și-ți voi sluji din toată inima și din tot sufletul”. Și pentru acest gând smerit și dispoziție de a sluji lui Dumnezeu, Domnul îl va lumina negreșit. Dar să nu spună: „Dacă exiști, pedepsește-mă”, căci dacă vine pedeapsa se poate să nu ai puterea de a mulțumi lui Dumnezeu și să aduci pocăință.

Continuare …

Omilie la Adormirea Maicii Domnului

1. Vrând eu să laud, prealăudată, preasfânta ta adormire cea mai presus de cinste, învrednicește-mă de iertare și dăruiește-mi cuvânt potrivit, ceea ce ai zămislit și născut în chip de negrăit pe Cuvântul cel negrăit și la El ai plecat astăzi în chip nepovestit și ți-ai dat duhul tău cel cu totul fără de prihană în mâinile Lui, ale Celui Care a binevoit în chip străin să fie ținut în sfintele tale brațe ca un Prunc. Căci cel ce vrea să te laude pe tine are cu adevărat nevoie de dumnezeiesc cuvânt care să răsune până la margini și de ochi înțelegători care să poată să vadă înălțimea ta, curată de Dumnezeu fericită, și de o limbă de înger care să poată să laude minunile tale în chip mai presus de fire.

Continuare …

Nu-i nevoie să învăţăm realismul. El stă la baza propovăduirii lui Hristos

Vrem să fim iertaţi, dar nu suntem dispuşi să iertăm şi noi. Vrem să ni se acorde atenţie şi să ne fie luate în seamă toate drepturile, dorinţele de nu şi capriciile luăm însă foarte grăbit şi, împrăştiat aminte la nevoile, doleanţele şi solicitările celorlalţi.
D
ar ceilalţi? Ei ne apar undeva, departe ca un soi de fantome pierdute în ceaţă.

Continuare …

Prima minune a Sfântului Gheorghe

Aşadar prima minune făcută de Sfântul Gheorghe se leagă de înălţarea altarului în care urma să fie pus trupul său, în pacea lui Dumnezeu. Amin. Şi s-a întâmplat ca Andrei, cel care s-a apucat el însuşi să ridice altarul de jertfă al Sfântului Gheorghe, stătea într-o noapte întins în pat şi cugeta spunându-şi: „Am greşit începând această construcţie, mai ales că nu văd pe nimeni care să mă ajute; şi nu ştiu dacă pot s-o termin sau nu. Dacă nu o termin, oamenii vor râde de mine, spunând: «Acest om a început să construiască şi nu a fost în stare să termine, aşa cum a spus Mântuitorul nostru.»”

Continuare …

Sfântul Mucenic Ilarion Troiţki: „Creştinismul nu există fără Biserică”

Sfântul Mucenic Ilarion Troiţki, Arhiepiscop al Vereii, a fost o personalitate strălucită, un teolog talentat, cel mai tânăr arhimandrit şi profesor din vremea sa, al cărui nume a figurat pe lista candidaţilor pentru scaunul patriarhal la Sinodul Local din 1917-1918. Ajutor apropiat al Sfântului Patriarh Tihon, luptător activ împotriva răzvrătirii „Bisericii vii”, a fost deţinut al lagărului de la Solovki şi unul dintre cei mai competenţi reprezentanţi ai „Episcopatului din Solovki”. Viaţa Sfântului Mucenic Ilarion poate fi definită în două cuvinte: slujirea Bisericii.

Continuare …

Ne pierdem în detalii şi ignorăm păcatele cele mai serioase

Greu se va găsi un om în adevărata stare de pocăinţă! De aceea spovedania este mincinoasă, cu toate îndreptăţirile şi justificările posibile. Dacă Dumnezeu vede că vrei să te pocăieşti, că ai început să urăşti păcatul şi doreşti să te izbăveşti de păcat, nu te lăsa. El te va ajuta să vezi din ce în ce mai bine păcatul şi să te izbăveşti de acesta. Dar, trebuie ca omul să nu rânduiască lucrurile aşa cum crede el, aşa cum îi vine lui uşor, după bunul său plac!

Continuare …

Petru Movilă – personalitate marcantă a ortodoxismului, a culturii şi a diplomaţiei

Nu este exagerată afirmaţia că lumina cărţii, atât de necesară, în prima jumătate a secolului al XVII-lea a venit în ţările romane prin Petru Movilă, mitropolitul Kievului şi a toată Ucraina. Legăturile culturale se ţes mai ales cu Kievul lui Petru Movilă. De acolo vin în Muntenia, atât meşterii, cât şi întregul atelier, cu scule, literă şi clişee. În tipografiile de la Câmpulung, Govora, Dealu şi Târgovişte s-au tipărit în limba slavă cărţile de cult, şi nu numai, pentru ca să poată fi folosite în întreaga ţară, în timp ce în limba romana vedeau lumina tiparului scrieri de drept canonic (Pravila de la Govora) sau de drept canonic şi laic (Îndreptarea legii, Târgovişte, 1652), potrivit istoricului Mircea Tomescu.

Continuare …

Sf. Macarie de la Optina: Sfaturi pentru începători

Se poate mânca de dulce în timpul postului?
Sunteţi nedumerită cu privire la post. Vă aflaţi la rude, iar acolo se mănâncă de dulce, şi vă temeţi că veţi da prilej să se creadă că vă socotiţi mai presus de ceilalţi şi că vă mândriţi. Întrebaţi ce este de făcut într-o asemenea situaţie.
Eu nu vă leg, dar vă sfătuiesc: după părerea mea, nu trebuie să vă temeţi să vă rugaţi rudele să vă gătească de post. Asta nu înseamnă a vă pune mai presus de ceilalţi. Dimpotrivă, vă îndepliniţi datoria şi ascultarea faţă de Biserică: unde este aici mândria?

Continuare …

Sfântul Mărturisitor Nikon, ultimul stareţ al Optinei

Doamne, dă‑mi mie să întâmpin cu linişte sufletească tot ceea ce îmi va aduce ziua care vine. Dă‑mi mie să mă încredinţez cu totul voii Tale sfinte…” Rugăciunea ultimilor stareţi optineni este introdusă astăzi în multe cărţi de rugăciuni. A fost alcătuită în vremuri când nimeni din obştea monahală a Optinei nu ştia la începutul zilei ce se va întâmpla cu mânăstirea până la asfinţitul soarelui. În 1923, Pustia Optina a fost lovită din nou: „cooperativa agricolă” sub a cărei formă a existat o vreme mânăstirea a fost desfiinţată, iar în locul acesteia s‑a înfiinţat un muzeu. Bisericile, trapeza, schitul, 70 de hectare de pădure ce aparţineau mânăstirii şi chiar cimitirul au intrat sub administrarea muzeului. Au fost lăsaţi zece‑cincisprezece monahi, în calitate de paznici şi muncitori, iar celorlalţi li s‑a poruncit să părăsească mânăstirea. Datorită rugăciunilor ţăranilor, monahilor li s‑a permis să mai slujească în biserica Icoanei Maicii Domnului Kazanskaia. Părintelui Nikon Beliaev i s‑a îngăduit să rămână preot slujitor. Ca un căpitan al unei corăbii ce naufragiază, Părintele Nikon nu a părăsit mânăstirea până în ultima clipă.

Continuare …

Dulceaţa Duhului Sfânt

Înainte de a fi atins de har, omul trăieşte gândind că totul e bine şi în bună rânduială în sufletul lui; dar când îl cercetează şi locuieşte în el harul, atunci se vede cu totul altfel şi numai când harul îl părăseşte din nou, îşi dă seama în ce mare nenorocire se găseşte. Dar cine nu cunoaşte harul, acela nici nu-l caută. Şi aşa, lumea s-a alipit de pământ şi oamenii nu ştiu că nimic de pe pâmânt nu poate înlocui dulceaţa Duhului Sfânt.

Continuare …

Vorbirea în limbi străine a Apostolilor, ca dar al Cincizecimii

Vorbirea în limbi străine a Apostolilor, ca dar al Cincizecimii, confirmă lucrarea Duhului Sfânt în viaţa Bisericii de pretutindeni şi dintotdeauna, făcând posibilă propovăduirea Evangheliei până la marginile pământului. Harisma vorbirii în limbi nu a fost un scop în sine al manifestării Sfântului Duh, ci a reprezentat împlinirea unei nevoi misionare specifice în istoria şi gândirea Bisericii primare.

Continuare …

Hristos vrea să Îi dăruim Lui toată dragostea noastră

Când vom avea mintea deșteaptă, după cum spune la pavecerniță: minte deșteaptă, cuget curat, inimă trează – să o ia repede înaintea mintea deșteaptă, mintea trează, să nu se lenevească, să alerge către Dumnezeu, să aibă multă dragoste, să aibă multă adorare față de Dumnezeu. Căci Hristos vrea să Îl iubim foarte mult, să Îl adorăm cu toată ființa noastră, mintea să nu ne fie nici la copii, nici la familie, nici la alte felurite lucruri care ne supără etc. Dorește adică să ne îngrijim doar de Dumnezeu, de cum să Îl adorăm, de cum să Îi facem daruri, de cum să Îi împlinim poruncile, de cum să fim sinceri, să nu fim căldicei, să avem putința să Îl iubim pe Dumnezeu.

Continuare …