Am putea spune că omul îşi câştigă libertatea prin ascultare?
Dacă dorim să dobândim frica Domnului trebuie să trăim în preajma unui om cu frica lui Dumnezeu
Păcatul este cădere din slava lui Dumnezeu și pierdere a demnității cerești
Sfântul Simeon Noul Teolog scrie: „Acum însă suntem atât de stăpâniți de patimi și am ajuns într-o asemenea întunecare și neștiință, încât nu mai simțim nici măcar lucrurile în care ne aflăm și nu mai cunoaștem nici măcar că făptuim cele rele”.
Viața duhovnicească constă în apropierea de Dumnezeu și în unirea cu El
Noi toți dorim în chip firesc și avem poruncă să fim desăvârșiți. Domnul poruncește: „Fiți dar voi desăvârșiți, precum și Tatăl vostru Cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5, 48); Sfântul Apostol Pavel îndeamnă: „Cu răutatea fiți prunci, iar cu mintea fiți desăvârșiți” (I Corinteni 14, 20). Dumnezeu cere de la creștini plinătatea desăvârșirii, adică cere ca noi să fim desăvârșiți în toate virtuțile.
Rugăciune către Sfintele Cuvioase Xenia, Matroana și Maria pentru vindecarea de depresie și boli psihice
Sfântă Cuvioasă Xenia, primind de la Hristos vindecare și întărire după cumplita întristare și deznădejde ce te-a cuprins după moartea celui care ți-a fost soț, ai hotărât să dăruiești din ceea ce nu ai, trăind pentru aproapele aflat în sărăcie, necaz și strâmtorare, răbdând foamea și setea, gerul și arșița, defăimările și prigonirile „nebuniei” de dragul lui Hristos și astfel ai dobândit de la Dumnezeu darul înainte-vederii și al facerii de minuni. Iar tu, Sfântă Matrona, cea care din pruncie ai fost aleasă, nevederea și nemișcarea trupească făcându-ți-se prilej de vedere a lui Dumnezeu și de zbor spre înaltul cerului duhovnicesc.
Liniștea sufletească n-o găsim doar în pustie
Dacă isihastul este într-adevăr un solitar trăitor în pustie, singurătatea nu este un loc geografic, ci o stare sufletească. Adevărata pustie este în adâncul inimii.
Biserica nu este un tonomat de bomboane: bagi o fisă şi cade o bomboană
Unii, când vin la biserică, spun: „Vreau să dau nişte bani pentru ca părinţelul să se roage pentru asta şi ailaltă” – plătesc şi pleacă. Dar aceşti oameni nu iau parte la rugăciune. Biserica nu este un tonomat de bomboane: bagi o fisă şi cade o bomboană.
Ce-i dai inimii, ce-i dai gândului, aceea macină…
-Cum să evităm gândurile rele?
Lumea fără Dumnezeu creează numai cerșetori și proști
Dacă peste zi zidești, iar noaptea dărâmi, niciodată nu-ți vei termina casa.
Dacă te rogi lui Dumnezeu și apoi faci cele ce nu sunt plăcute lui Dumnezeu, niciodată nu vei putea termina zidirea sufletului tău.
Necazurile şi bolile dacă le vom îndura „pentru Hristos Iisus”, vor fi socotite în ziua Judecăţii drept „martiriu”
– Aţi spus că şi necazurile noastre sunt un martiriu înaintea lui Dumnezeu…
– Bineînţeles! Sfântul Ioan Gură de Aur, adresându-se ucenicei sale Olimpiada, care avusese atâtea de îndurat, mulţi ani din viaţă petrecându-i în stare de boală: „Dacă vei răbda până la capăt starea aceasta, în împărăţia cerurilor vei merge dimpreună cu mucenicii. O să fii încununată asemenea unui martir”, făcea dovada afirmaţiilor sale: „Căci tu înduri lucruri mai grele decât cei târâţi de călăi la moarte, având boala cea peste măsură drept călău şi tovarăş neîncetat”.
Aş vrea să-i dăruiesc sufletul meu doar lui Dumnezeu
Părinte, am început cu o voce joasă, în ultima vreme mă simt cuprins de o dorinţă puternică, sădită de Dumnezeu, cred, de a fi curăţit. Văd patimile luptându-se înlăuntrul meu, văd cum inima mea este ca o junglă ce hrăneşte multe fiare, stăpânită de diavol, care-şi face toate poftele. Vreau să mă eliberez de această stare înspăimântătoare. Aş vrea să-i dăruiesc sufletul meu doar lui Dumnezeu, aş dori să mă lumineze. Vicleanul diavol l-a chinuit destulă vreme. Aşa că vreau să fiu curăţit dar nu ştiu cum. Mă auzi, Gheron? Vreau să fiu curăţit! Arată-mi cum! Sunt gata să ascult fără crâcnire orice mi-ai spune!
IPS Atanasie de Limassol: Este mare lucru să spui cuiva „te iubesc”
Nu spune cu ușurință celuilalt „te iubesc”. „Te iubesc” înseamnă că eu sunt gata să mor pentru tine. Nu să mori tu pentru mine… Este cu neputință azi. „Sunt gata să te omor de dragul meu. Trebuie să faci totul ca să mă faci fericit.” Vin bietele fete și zic : „Vreau să fac totul pentru a-l face fericit.” Însă aceasta implica o mare responsabilitate, mai ales când căsnicia trece prin mari încercări….
„Iisuse, Fiule al lui David, miluiește-ne!” Duminica a XXXV-a după Rusalii la Mănăstirea Suruceni
Rogu-mă Ţie, Doamne, pentru mine, cel născut întru neputinţă: Doamne, miluieşte-mă! Şi pentru toţi oamenii, născuţi întru neputinţă: Doamne, miluieşte-ne! (Sf. Nicolae Velimirovici)
Ar trebui să închidem ochii la tot ceea ce intră prin ei şi ne urâţesc, ne deformează, ne întinează sufletul, ne oboseşte mintea
Să ne gândim la trei lucruri pe care ar fi bine să le vedem mai bine şi la trei lucruri faţă de care ar fi mai bine să fim orbi. Să le luăm invers.
Să nu vă speriaţi când auziţi de recăpătarea vederii duhovniceşti
Vă voi aminti o istorisire evanghelică aducătoare de mângâiere. Domnul Se apropie de Ierihon. Acolo, lângă drum, şedea un orb. Auzind ca Domnul este aproape, el a început să strige: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă! (Lc. 18, 38). Ceilalţi voiau să îl oprească, însă el, de neoprit datorită credinţei sale puternice, striga: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă! Domnul a luat aminte la strigarea lui şi l-a vindecat.
Îngerii și rugăciunea Sfântului Anastasie Persul
Cuviosul Mucenic Anastasie în temniţă fiind, nu înceta ziua şi noaptea a preamări pe Atotputernicul Dumnezeu. Şi avea cu sine legat şi pe altul, pe un tânăr din slugile lui Marzavan, osândit pentru o faptă rea, cu care împreună era legat cu un lanţ de grumaz şi cu altul de picioare. Deci, îi era foarte greu sfântului, de vreme ce, când se scula la rugăciune la miezul nopţii, era nevoie ca să deştepte, chiar nevrând, pe împreună legatul său, care-l socotea ca păcat făcut împotriva aproapelui – căci pe cel obosit cu aceeaşi greutate prin cărarea pietrelor şi adormit îl deştepta.
Vindecarea orbului din Ierihon
Multe lucruri pe lume sunt rău folosite de oameni. Mulţi poartă lanţuri groase de aur la ceas, bunăoară, dar nu pentru că ar fi ceasului de trebuinţă, ci de ochii altora, ca să se vadă ce podoabă bogată au ei!
Orbirea minții
Sfântul Marcu Ascetul observă: „Mintea devine oarbă prin aceste trei patimi: prin iubirea de argint, prin slava deşartă şi prin plăcere”.