Inima iubitoare este mijlocul prin care cineva reuşeşte să cunoască adevărul, cu toate că uneori Dumnezeu este silit să o frângă şi să o smerească pentru a o face receptivă – precum a făcut cu Apostolul Pavel, care la un moment dat sufla ameninţare cumplită împotriva creştinilor şi îi prigonea.
Însă Dumnezeu cunoaşte deodată trecutul, prezentul şi viitorul inimii şi El vede momentul când poate să intervină şi să comunice cu ea.
Protos. Ioachim Pârvulescu, starețul Mănăstirii Lainici: Sfânta Taina a Spovedaniei pe înțelesul tuturor. Ghid de spovedanie cu povețe și învățături.
Încercări de a face înțeleasă Taina Spovedaniei; Păcatele cele mai mari care cauzează ființei noastre umane; Ghid de spovedanie pentru copii și tineret; Ghid pentru spovedania adulților; Rânduiala Sfintei Spovedanii etc.
Ioan Ianolide – Întoarcerea la Hristos. Document pentru o lume nouă (181 pag.)
Din tot ce s-a scris despre închisori, din toată investigația psihologică a atâtor autori, toți înzestrați cu duhul mărturisitor, cartea aceasta este cea mai adanc duhovnicească cea mai pătrunzătoare, cea mai în măsură să înțeleagă împreună cu toți sfinții ce este lățimea și lungimea, adâncimea și înălțimea, să cunoască iubirea lui Hristos, cea mai presus de cunoaștere și să se umple de toată plinătatea lui Dumnezeu (cf. Efeseni, 18-19 ).
Înaltpreasfințitul Părinte Nicolae s-a născut la data de 21 noiembrie 1923 în municipiul Caransebeș.
Între anii 1934-1942 a urmat școala elementară și liceul în Caransebeș.
A fost student la Facultatea de Teologie din București între anii 1942-1946.
Cuvîntul Crucii, pentru cei pieritori, nebunie este. Iar nouă celor ce ne mîntuim, puterea lui Dumnezeu este (I Corinteni 1, 18)
Iubiţi credincioşi,
Mîntuitorul nostru Iisus Hristos zice în Sfînta Evanghelie: Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie (Matei 16, 24). Astăzi vom vorbi despre deosebirea crucilor prin care ne putem mîntui pe pămînt. Vă amintim că noi creştinii cinstim îndoit Crucea lui Hristos: crucea materială, văzută, pe care o cinstim, o sărutăm şi o purtăm şi crucea spirituală care este suferinţa pentru fapta bună.
Iubite cititorule, cele ce urmează a citi în aceasta carte nu constituie pentru tine obligații sau datorii. Dacă le vei considera astfel îți va fi greu să le urmezi și, în plus, te vei afla mult în afara adevărului.
Dimpotrivă, ele sunt tot atâtea daruri, șanse sau posibilități ce ți se oferă pentru a-ți face viața mai adevărată și mai bună. Tot ceea ce alcătuiește viața creștinească a omului, toate slujbele, rugăciunile sunt spre folosul celui ce le săvârșește și pentru care se săvârșesc.
Mitropolitul Bartolomeu Anania – Despre purtarea crucii
Predică la Înălțarea Sfintei Cruci, anul 2003, parohia Sfântul Ilie, cartierul Mărăști, or. Cluj-Napoca.
Să fim foarte atenţi cu copiii noştri, cu fetele noastre, pentru că acolo unde au lipsit mamele, au dispărut uneori popoare şi s-au destrămat imperii.
Toate imperiile au pierit în momentul în care n-au mai fost mame! Domnul nostru cel sfânt, Ştefan cel Mare, dacă nu găsea mame ca Vrâncioaia, apoi nu se întâmpla ce s-a întâmplat.
Vrei sã ştii ce învaţã Pãrintele Cleopa despre rai, citeşti la titlul „Raiul”. Te intereseazã ce spune Pãrintele Cleopa despre duhovnic, citeşti la „Duhovnicul”.
Şi aşa porneşti cu ce te intereseazã în primul rînd şi cu vremea citeşti toatã cartea, cu bogãţia ei de argumentare scripturisticã şi patristicã, pe care o întîlneşti la orice temã. (Arhimandritul Teofil Pãrãian)
„Cartea Părintele Paisie Duhovnicul, publicată de Prea Cuviosul Părinte Arhimandrit Ioanichie Bălan de la Mănăstirea Sihăstria, ne cheamă să înţelegem deodată cât de minunat lucrează Dumnezeu în mijlocul unui popor smerit şi credincios şi cât de mare este nevoia de a avea duhovnici adevăraţi care să ne lumineze calea dreptei credinţe”. (Î.P.S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei).
O imagine asupra conţinutului lucrării ne-o facem încă din introducerea realizată de autor: „În această lucrare am introdus la început două convorbiri ziditoare de suflet, realizate cu Părintele Paisie în anii 1984 şi, respectiv 1987…
Arhimandrit Gheorghios Kapsanis, stareţ al Mănăstirii Grigoriou din Muntele Athos, selecţie din textele sale realizată de ieromonahul Damaschin, în traducerea ieromonahului Agapie Corbul:
Scrieri athonite pe teme contemporane, Editura Sfântul Nectarie, Arad, anul 2003.
Domnul Hristos ne‑a arătat cu Însuşi Scump Sângele Lui şi glas dumnezeiesc calea spre mântuire. La întrebarea: „Se mântuiesc cei ce nu sunt ortodocşi?“, răspund: Noi urmăm calea arătată de El – Ortodoxia. Dacă Bunul Dumnezeu, în iconomia Lui divină, îi va salva şi pe nonortodocşi… nu ne priveşte pe noi, pentru că nu ne târguim cu marele Adevăr…
Doamne Iisuse Hristoase, cu inimile smerite şi capetele la pământ, Te rugăm ca frumusețea şi veşnicia asta Ortodoxă să fie înțeleasă fără părtinire, desăvârşindu‑se marea Ta biruință, că Tu eşti „Calea, Adevărul şi Viața“. (Părintele Arsenie Papacioc)
Când văd o femeie modernă, cu frumuseţi lumeşti şi parfumuri, mă scârbesc lăuntric. Mi-au spus: „Cutare a mers în Germania să înveţe estetica”. „Dar ce este estetica?”, am întrebat.
„Estetica face pe cele bătrâne, tinere”, mi-a spus. Atunci mi-am adus aminte că văzusem cândva o bătrână ce avea o linie orizontală pe frunte. Întreb după aceea pe un cunoscut al ei: „Ce are, sărmana?”. „A, nimic, îmi spune, a făcut operaţie ca să i se întindă pielea şi să-i dispară ridurile”. Şi eu am crezut că s-a lovit şi s-a operat… . Unde ajunge lumea astăzi!
Cuviosul Siluan (Simeon Ivanovici Antonov) s-a născut în 1866 într-o familie modestă de ţărani ruşi, alcătuită – pe lângă părinţi – din cinci băieţi şi două fete. Tatăl lui Simeon, un om plin de adâncă credinţă, blândeţe şi de multă înţelepciune, îi este primul model în viaţa sa lăuntrică.
Încă de mic copil, Simeon şi-a pus în gând – avea doar patru ani – ca atunci „când va fi mare să caute pe Dumnezeu în tot pământul”. Auzind mai apoi de viaţa sfântă şi minunile săvârşite de Ioan Zăvorâtul (un sfânt rus contemporan) tânărul Simeon şi-a dat seama că „dacă există Sfinţi, înseamnă că Dumnezeu e cu noi şi n-am nevoie să străbat tot pământul să-L găsesc.”
Unii au multă mândrie, mult egoism, şi de aceea nu-i ajută Dumnezeu. Ani de-a rândul vin câţiva la Colibă şi mă întreabă: „Ce vrea Dumnezeu de la mine, Părinte?”.
Întreabă de parcă Dumnezeu ar avea nevoie de ei, nu ei de Dumnezeu. Nici monahi nu s-au făcut, nici nu s-au căsătorit. Ca şi cum ar fi făcuţi din aur şi se tem să nu fie luaţi drept vergele de fier şi băgaţi în beton. Alţii iarăşi mă întreabă: „Părinte, ce să fac? Să mă fac monah sau să mă căsătoresc?
În perioada 21-23 septembrie, la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Arad, se desfăşoară cel de-al VI-lea Congres al Facultăţilor de Teologie Ortodoxă din Patriarhia Română, cu tema „Teologie şi Misiune. Rolul Facultăţilor de Teologie în contextul misiunii parohiale“. Evenimentul întruneşte decani, preoţi şi profesori de la facultăţile de teologie din ţara noastră, reprezentanţi ai Universităţii „Aurel Vlaicu“ din Arad, precum şi numeroşi studenţi ai facultăţii teologice arădene. Delegaţii Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, sunt conf. univ. dr. Adrian Lemeni, consilier patriarhal, coordonator al Sectorul teologic-educaţional, şi pr. prof. univ. dr. Viorel Ioniţă, consilier patriarhal onorific, informează Ziarul Lumina.
Condacul 1
Astăzi uşa vieţii se deschide, astăzi raza Soarelui celui înţelegător răsa-re, astăzi Maica bucuriei se naşte spre mântuirea a toată lumea. Veseliţi-vă popoare şi vă bucuraţi şi cu credinţă, din inimă lăudaţi-o aşa: Bucură-te, dumnezeiască Pruncă Maria, care astăzi te-ai născut spre bucuria şi mân-tuirea a toată lumea!