Sfinții părinți ne învață
Iubirea este rădăcina, izvorul şi maica tuturor bunătăţilor
Nu sta pe gânduri ci doar dă-I Domnului inima ta
Orice faptă bună făcută întru Hristos ne aduce harul Duhului Sfânt
Întoarce-ţi sufletul de la iubirile josnice şi îndreaptă orice dragoste spre frumuseţea lui Hristos
Diavolul are obiceiul să atace sufletul cu ceea ce găsește în fața sufletului
Cel ce a urât lumea a scăpat de întristare
Din gândurile rele se nasc faptele cele rele
“Toţi ne gîndim numai la noi înşine. De aceea ne înecăm cu toţii”
Astăzi cei mai mulţi oameni nu au gustat bucuria jertfirii şi nu iubesc osteneala
Necazurile îndurate fără de voie sunt iconomisite de iubirea de oameni a lui Dumnezeu
Aproape este Domnul de toți cei ce-L cheamă pe El
Frați și părinți, pentru ce trebuie să semene cultivatorul, decât negreșit ca să secere? Și pentru ce se ostenește neguțătorul, decât negreșit ca să câștige? Tot așa, și cel ce împarte cuvântul învățăturii ce altceva nădăjduiește de la osteneală, decât fără doar și poate sporirea și îmbunătățirea celor ce ascultă? Dar în cazul vostru nu știu cum lucrează păcatele mele, că nelucrător este cuvântul și, deși semănăm multe și ne ostenim, nu strângem, ca să zicem așa, nimic. Căci spunem și învățăm, și îndemnăm, și intră puterea cuvintelor în auzul vostru numai în ceasul în care se ține cuvântul și apoi, îndată uitându-l, rămâneți în greșelile voastre.
Precum este peştele fără apă, aşa este şi monahul în afara mănăstirii
Ori Dumnezeu, ori lumea: cale de mijloc nu există
Dumnezeu te caută şi, căutându-te, te înconjoară cu toate semnele milostivirii şi grijii Sale: viaţa ta este a Lui şi toate cele necesare vieţii sunt, de asemeni, ale Sale: lumina, aerul, hrana, îmbrăcămintea, casa şi tot ce ai şi ce este în tine sunt ale Sale.
Răul nu vine din tehnologia moartă lipsită de simţire ci din inimile moarte ale oamenilor
La origini, religia a fost maica eticii şi a tehnologiei. Mai înainte de toate, religia a fost un şuvoi ce izvora din adâncimi ascunse, etică un rău purtător de viaţă şi tehnologia, cu ajutorul făgaşelor artei, purta apa din acest rău prin toate arterele vieţii omului.
Dumnezeu i-a vestit omului legea credinţei, legea purtării şi cunoaşterea tehnologiei.
În Sfânta Liturghie este tot Dumnezeu-Omul cu toate darurile Sale minunate şi de minuni făcătoare
Sfânta Predanie este Evanghelia Domnului Hristos şi este Însuşi Domnul Hristos, pe Care puterea Duhului Sfânt Îl strămută în orice suflet credincios şi în toată Biserica. Tot ceea ce este al lui Hristos devine, prin puterea Duhului Sfânt, al nostru, al oamenilor – şi asta în trupul Bisericii. Duhul Sfânt, ca suflet al Bisericii, îl face ,,de un trup” cu Dumnezeu-Omul (Efeseni 3:6). Cu adevărat: Duhul Sfânt îndumnezeieşte prin har pe fiecare credincios. Ce este viaţa în Biserică?