Fiul risipitor s-a pocăit, s-a ridicat și s-a întors la tatăl său; el știa că nu mai este vrednic să se numească fiu, poate că tatăl îl va primi ca argat, ca slujitor la câmp…
Prețul iertării
Sfaturi duhovniceşti
Cum o fi fost lunea fiului risipitor? Dar anii care au urmat?
Mulțumim lui Dumnezeu pentru că și anul acesta, mai aproape cu o Duminică fiind de începutul Postul Mare, am putut asculta pagina aceasta atât de frumoasă din Sfânta Evanghelie cu pilda fiului risipitor. Pilda fiilor risipitori. Pilda întoarcerii fiului risipitor. Pilda tatălui celui iubitor și iertător. Și în câte și în câte feluri am putea numi această pildă. O cunoașteți. Cu toate acestea, parcă niciodată nu vom putea să pătrundem, să primim, să adâncim toate înțelesurile acestei pagini din Sfânta Evanghelie după Luca.
Ce înseamnă a-ți „încălzi inima”?
Gheronda, iertați-mă că vă întrerupt. N-am reușit să înțeleg foarte bine. Ce înseamnă a-ți „încălzi inima”? Cum se încălzește inima și de ce trebuie făcut acest lucru pentru Rugăciunea lui Iisus?
Te va ajuta pilda Fiului Risipitor: „Deci venindu-și întru sine, a zis: Câți năimiți ai tatălui meu sunt îndestulați de pâine, iar eu pier de foame! Scula-mă-voi și mă voi duce la tatăl meu” (Luca 15, 17-18).
Cât de mult se oglindește lumea de azi în pilda Fiului risipitor!
Cât de mult se oglindește lumea de azi în pilda Fiului risipitor! Omenirea s-a înstrăinat de Dumnezeu, s-a dus în țara cea străină a păcatului și își cheltuiește toată avuția părintească, darurile lui Dumnezeu, în desfrânări.
„Oare nu ar fi trebuit să ne bucurăm, dacă fratele nostru s-a întors?”
Evanghelia acestei Duminici ne vorbește nu numai despre păcat și pocăință, ci și despre iertarea oferită de Dumnezeu: când fiul cel rătăcitor, care și-a venit în fire prin calea suferințelor, a sărăciei, a singurătății și a respingerii, s-a îndreptat spre casa părintească. Pe când era încă departe de casă, chiar dacă nu putea vedea prea bine de la depărtare chipul său, tatăl l-a recunoscut. Probabil că ieșise de multe ori și privise în depărtare, așteptând întoarcerea fiului său.
Akedia, delăsarea duhovnicească, este cea mai rea dintre patimi…
– Ce putem face atunci când, în viața unui tânăr și, de fapt, în viața oricui, se instalează akedia?
Atunci când folosim rău libertatea, Dumnezeu ne dă câte un ghiont, pentru a ne reveni…
O face din când în când. Își ia sita și începe să cearnă. Ne încearcă și, în același timp, ne învață. „Întru necaz ne-am adus aminte de tine”, (Isaia 26, 16), spune Prorocul Isaia. În mijlocul necazurilor și ispitelor ne-am adus aminte de tine, Doamne! În timpul Ocupației, dar și după aceea, ne-am apropiat mai mult de Dumnezeu. Mi-aduc aminte de ținutul de baștină, Messinia, când, undeva prin 1947, au avut loc din nou cutremure, însă nu atât de devastatoare ca ultimele care ne-au încercat. Bisericile se umpluseră și atunci! După o „scuturătură”, începem cu toți să alergăm, apoi, după puțin, uităm iarăși de Dumnezeu.
Când se spovedeşte omul cu adevărat şi bine?
– Ce înseamnă să faci o spovedanie bună? Când se spovedește omul cu adevărat și bine?
Mânia sluţeşte sufletul, blândeţea îl luminează
Să învăţăm blândeţea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Care a spus: “Învăţaţi-vă de la Mine, că sunt blând şi smerit cu inima” (Matei 11, 29), şi să alungăm de la noi orice mânie. Dacă se va ridica cineva împotriva noastră, noi să ne smerim; dacă se va purta cineva cu trufie faţă de noi, atunci noi să ne străduim să fim prevăzători.
Dacă ai ochi sănătoşi, lumina va fi uşor de aflat
Când orbul strigă „Daţi-mi lumină!” veţi aprinde o lumânare şi-i veţi spune „Iată lumina!” însă el iarăşi va striga: „Dar daţi-mi lumină!” Puteţi aprinde şi zece lumânări, şi să-i spuneţi „Iată lumina!” că el tot va striga mânios: „De ce nu-mi daţi lumină?” Îl puteţi aduce într-o sală unde strălucesc sute de lumini şi să-i spuneţi: „Iată lumină, cu prisosinţă!” Dar, din bezna-i deasă şi neagră, el iarăşi va striga mânios: „Dar aprindeţi măcar o lumânare să văd!”
Lumea va merge la teatru, tu la Biserică
Există o fugă de lume cu trupul: fuga în pustie. Putem însă fugi de lume şi rămânând în lume: fugind de ea prin felul de vieţuire. Prima nu este potrivită pentru toţi şi nu le stă în putere tuturor, dar cea de-a doua este obligatorie pentru toţi şi trebuie împlinită de către toţi. Tocmai la asta ne-a poftit în canonul său Sfântul Andrei când ne-a sfătuit să fugim în pustie prin buna legiuire.
Rugăciunea te face cu adevărat liber
Vedem că rugăciunea îl face pe om liber cu adevărat, îl scoate din mărginirea înrobitoare a eului său pătimaș pentru a-l deschide infinitului dumnezeiesc. Tămăduindu-l pe om de păcat și de patimi, rugăciunea îl scoate din robia lor și-l izbăvește de nenorocitele lor urmări. După cuvântul Apostolului, omul este izbăvit „din robia stricăciunii” (Romani 8, 21).
Prietenul cel mai fidel care poate să răspundă la toate cererile noastre este Dumnezeu
– Puteți să ne vorbiți de taina credinței? Sunt persoane care au credința de când sunt mici, altele care o găsesc cu mult mai târziu…
Cu theologia abstractă este cu neputință a atinge desăvârșirea…
De neocolit este perioada când Dumnezeu ne părăsește. Atunci, într-o încordare plină de suferințe, noi încercăm să fim ca și cum Dumnezeu ar fi cu noi, chiar dacă El și-a retras ajutorul simțit …
Rugăciunea zilnică, pavăza sufletului
Există oameni răi pe lume și ei fac rău cu ușurință și cu plăcere. E adevărat că în adâncul lor și ei au chipul lui Dumnezeu și că pot deveni buni dacă se întorc la Dumnezeu și se pocăiesc de răutatea lor, dar noi trebuie să învățăm să ne ferim de rău! Ce vom face?
Mai întâi, să ne rugăm în fiecare zi câte o mică rugăciune pentru cei răi și pentru cei buni, că toți suntem oameni și suntem neputincioși în fața ispitelor.
„Maica Domnului, apărătoarea celor ce cred”
Știți din istorie că înaintașii noștri, creștini ortodocși, erau oameni foarte temători de Dumnezeu și totdeauna aveau credință tare și adâncă în mijlocirea cerească a Maicii Domnului. Și Împărăteasa Cerească nu lăsa fără răspuns credința lor, ci trimitea totdeauna ajutor tuturor celor care alergau la ea cu nădejde.
Scopul este cum ne vom odihni în rai, nu cum ne vom odihni pe pământ
– Părinte, atunci când vreo oarecare femeie ne spune: „Nu m-a înţeles duhovnicul”, ce trebuie să-i spunem noi?