Să căutăm, în primul rând, să avem în noi semnul și pecetea Domnului. Pentru că în vremea judecății, atunci când se va face separarea oamenilor de către Dumnezeu, când toate neamurile pământului, provenite din spița lui Adam, se vor aduna, iar păstorul va chema turma Sa, atunci toți câți vor avea semnul vor cunoaște pe păstorul lor, iar păstorul va cunoaște pe cei care au pecetea Sa și îi va aduna dintre toate neamurile. Aceștia vor auzi glasul Lui și Îl vor urma pe El. Lumea va fi împărțită în două turme: o turmă întunecată va merge în focul cel veșnic și alta luminoasă va merge către odihna cea cerească. Pentru că lucrul pe care-l avem acum în suflete, atunci se va descoperi, va lumina și va îmbrăca întru slavă trupurile noastre.
După cum în timpul lunii aprilie, rădăcinile îngropate în pământ odrăslesc și dau la iveală frunze, flori și fructe – și se fac vădite atât rădăcinile cele bune, cât și cele care dau spini – așa va fi și în ziua aceea: faptele pe care le-a săvârșit fiecare cu trupul său se vor vădi și se vor arăta atât cele bune, cât și cele rele. Atunci va avea loc judecata și deplina răsplătire.
Sfântul Macarie Egipteanul, Omilii duhovnicești, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1992