Nu suntem singuri…
Problema este că ne convingem că am fi singuri. Și, așa cum spune Sfântul Ioan Gură de Aur: „Dacă noi uităm că suntem copiii Lui, din fericire Domnul nu uită niciodată că El este Tatăl nostru”.
El nu ne uită niciodată… Aș vrea să simțim această apropiere. Dacă ceea ce vă spun acum nu este adevărat, atunci ce veți face în viața de dincolo?
Un părinte mi-a povestit că trecea printr-o perioadă grea și ajunsese la limita puterilor:
– Am văzut-o în fața mea pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.
I-au trebuit câteva zile până să-mi povestească totul în detaliu.
– Într-o vedenie? – l-am întrebat.
– Vedenie?! – a răspuns el. – Ea stătea chiar în fața acestei mese și Îl ținea pe Hristos în brațe.
Nu voi spune ce au vorbit, dar mi-a zis:
– De îndată ce M-a privit, am înțeles pe loc că Preasfânta Născătoare a fost cu mine toată viața, m-a vegheat. Am înțeles imediat că nu a scăpat nimic din ceea ce am trăit: nici o durere, nici un suspin, nici un strigăt. Ea le știa pe toate.
Sper ca noi toți să putem ajunge la acest nivel. Știți ce spune Cuviosul Simeon Noul Teolog? Un lucru uimitor: „Cine n-a văzut pe Dumnezeu în viaţa asta nu-L va vedea nici în cealaltă.” Așa ne vom mântui: rămânând vii în Trupul cel Viu al lui Hristos.
Să vă ocrotească Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. Nu uitați de noi în rugăciunile voastre. Rugați-vă pentru noi cu metaniile: „Doamne, Iisuse Hristoase, miluiește pe bătrânul Nikon și pe obștea lui.” Nu cer multe, doar un șir de metanii… Toți avem nevoie de rugăciuni…
Gheron Nikon de la Nea Skiti