Dumnezeu vine și ascultă, dar noi nu suntem întotdeauna capabili să primim ceea ce El ne dă. Există un loc minunat și totodată înfricoșător la Sfântul Simeon Noul Teolog, care spune că dacă cineva se apropie de Împărtășanie mecanic, fără o relație vie cu ceea ce face, fără pocăință, atunci Dumnezeu, Care nu dorește ca omul să fie ars în Împărtășirea Sfintelor Taine, cumva întoarce Pâinea în starea de pâine, iar omul primește pâine, e adevărat, sfințită, dar nu se împărtășește pe deplin din Taină. Aici trebuie să reflectăm.
Este minunat în viața duhovnicească că nimic nu este mecanic. Nu putem să ne pocăim mecanic, să ne împărtășim mecanic; trebuie să ne schimbăm lăuntric. Dacă în noi nu există nimic profund, Dumnezeu va răspunde la ceea ce este, dar dacă venim cu un sentiment că nu avem nevoie de nimic special, doar că ne-ar face plăcere să ne împărtășim, acesta nu este un temei suficient.
Mitropolitul Antonie de Suroj