– În viaţa fiecăruia dintre noi există momente de tensiune foarte mari. Cum să le depăşim?
– În general, bine este să înţelegem că mai presus de toate este voia lui Dumnezeu, și orice se întâmplă este, dacă nu voia, atunci cel puţin îngăduinţa lui Dumnezeu. Adică multe nu sunt voia lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu vrea răul, nu vrea suferinţa, nu vrea durerea, dar sunt îngăduinţa lui Dumnezeu şi, dacă Dumnezeu a îngăduit, înseamnă că este spre binele nostru.
Dacă avem înţelepciunea să înţelegem că Dumnezeu este un medic excepţional, cel mai bun medic; şi exact cum, dacă ai fi în mâna unui medic foarte bun și ţi s-ar spune: „Uite, ai o boală”, şi orice a făcut medicul ăsta până acum a ieşit bine, în orice condiţii i-a vindecat pe bolnavi ‒ deci dacă ai auzi de un asemenea medic, orice ţi-ar face acel medic, ai fi absolut de acord. Că te ţine trei zile în frig, că după aceea te ţine trei zile numai în saună, că după aceea te pune să urci pe munte, că după aceea te pune să stai degeaba o săptămână, toate le-ai lua ca pe un tratament şi ai zice: „Ăsta-i tratamentul, sigur are un rost, sigur are un folos la un moment dat, chiar dacă eu nu înţeleg de ce, dar ştie medicul de ce”. Ei, noi avem nu cel mai bun medic de pe pământ, ci desăvârşitul Doctor, Care e Dumnezeu. Nimic nu-i scapă Lui, iar diavolul nu face nimic fără îngăduinţa Lui, şi atunci, dacă am avea această convingere că totul este cel puţin cu îngăduinţa lui Dumnezeu, dacă nu cu voia Lui, atunci am avea această linişte că, până la urmă, vom avea un folos.
Bineînţeles că Dumnezeu nu ne cere să stăm ca nişte miei la junghiere, în orice condiţii. El zice: „Dacă vă vor căuta într-o cetate, mergeţi în alta” cf. Matei 10:23, adică să te fereşti de omul care-ţi vrea răul. Deci să fim și înţelepţi ca şerpii, nu numai blânzi ca porumbeii cf. Matei 10:16. Omul să se ferească din faţa răului, dar să nu devină un laş sau un fugar disperat. Nu are rost să ia răul în piept. Și Mântuitorul, când a aflat că-L caută iudeii în Iudeea, a plecat în Galileea. Înţelegeţi? Nu stătea în calea răului. Deci te fereşti de rău, dar atunci când vor pune mâna pe tine, zice Mântuitorul: „Se va întâmpla ca unii dintre voi să mărturisească”, adică, atunci când nu mai ai unde să pleci, unde să te ascunzi, unde să te dai la o parte, ei, atunci să fii cu curaj. Atunci să primeşti ca de la Dumnezeu lucrurile acelea şi să nu dai înapoi ca un laş. Asta este porunca lui Dumnezeu.
Extras din interviul cu Părintele Ciprian Negreanu