De ce ar fi important să avem grijă de modul în care trăim în fiecare zi? De ce un om credincios sau necredincios ar trebui să aibă grijă în legătură cu felul în care trăiește, obișnuințele pe care le are, modul în care gândește sau experiențele concrete din situațiile obișnuite de viață?
Ei bine, și Sfinții Părinți și literatura Filocaliei și pustnicii, dar și datele medicale recente ne arată că majoritatea activităților pe care noi le desfășurăm de-a lungul unei zile se imprimă în noi. Noi ne facem în fiecare zi pe noi înșine, întrebuințându-ne puterile într-un anumit fel. Felul în care gândim, felul în care acționăm, modul în care simțim realitățile, emoțiile pe care le trăim, reacțiile pe care le exprimăm atunci când suntem în diverse situații, ne fac pe noi să fim așa și dacă deja suntem așa, ne ajută să fim și mai consolidați în felul acesta.
Pasiunile pe care le am iarăși mă schimbă. Atunci când iubesc ceva de regulă nu mai pot iubi și contrariul a ceea ce iubesc. Mântuitorul a spus lucrul acesta când a spus că nu poate cineva să slujească la doi domni, lui Dumnezeu și lui Mamona. Când iubim ceva, când suntem pasionați de ceva, suntem foarte departe de opusul acelui lucru, de ceea ce ar sta diametral opus acelui lucru, nu putem să iubim două realități care se exclud, sau dacă se întâmplă situația aceasta, nu durează prea mult. Viața pe care o ducem ne schimbă, obișnuințele pe care le avem ne schimbă, pasiunile pe care le avem ne schimbă, modul în care ne-am obișnuit să gândim se întipărește tot mai mult în noi și ne va fi din ce în ce mai greu să scoatem în afară, să lepădăm, să abandonăm aceste obișnuințe. Încet-încet vom fi într-un fel, poate nehotărât de noi înșine în mod conștient – și de aceea e bine să ne obișnuim să ne supraveghem pe noi.
Diacon Adrian Sorin Mihalache