Cine renunță la cruce, nu poate fi vrednic de Domnul și să devină ucenicul Lui. Adâncurile Ființei Divine sunt dezvăluite creștinului atunci când el se răstignește pentru Mântuitorul nostru. Crucea este temelia teologiei autentice. (Sf. Sofronie Saharov)
Vineri, 17 septembrie 2021, la Mănăstirea “Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din s. Suruceni, r. Ialoveni, a avut loc sărbătoarea Sfântului Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe-Ismail.
În dimineața zilei, întâmpinat de stareța Mănăstirii, Preacuvioasa Egumenă Epistemia (Goncearenco) împreună cu obștea monahală, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe din Moldova, ÎPS Mitropolit Vladimir, a oficiat Sfânta Liturghie în biserică închinată Sfântului Ierarh Nicolae, împreună cu ÎPS Sava, Arhiepiscop de Tiraspol și Dubăsari, ÎPS Nicodim, Arhiepiscop de Edineț și Briceni, PS Ioan, Episcop de Soroca, Vicar mitropolitan, PS Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan, Prot. mitr. Vadim Cheibaș, Secretar mitropolitan și un sobor de preoţi şi diaconi.
Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir a avut astăzi o discuție duhovnicească la Reședința mitropolitană cu Preacuvioasa Egumenă Epistemia (Goncearenco), stareța Mănăstirii „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Suruceni.
„Fără credinţă, dar, nu este cu putinţă să fim plăcuţi lui Dumnezeu, căci cine se apropie de Dumnezeu trebuie să creadă că El este şi că Se face răsplătitor celor care Îl caută.” (Ev. 11, 6)
„Eu sunt Pâinea vieţii; cel ce vine la Mine nu va flămânzi, şi cel ce crede în Mine nu va înseta niciodată.“ (Ioan 6, 35)
„După credinţa voastră, fie vouă!” (Mt. 9, 29)
„Și se va descoperi la Judecata de Apoi că unicul sens al vieții a fost dragostea.”
Numeroși creștini s-au adunat în Duminica a VI-a după Rusalii la Mănăstirea Suruceni pentru a primi hrană duhovnicească în cadrul Sfintei Liturghii, oficiată de slujitorii așezământului monahal. Evanghelia acestei Duminici ne relatează despre o întâlnire a lui Dumnezeu cu oamenii.
Credința nu înseamnă a admite teoretic existența lui Dumnezeu și întruparea Fiului Său, a opta pentru credință ca pentru o altă filozofie, ci a simți că scăparea ta pe veci depinde de ajutorul atotputernic al lui Dumnezeu, Care ne-a arătat în Hristos iubirea și mila Sa nesfârșită. Ea înseamnă a tremura pentru mântuirea ta și a face voia lui Dumnezeu pentru a fi vrednic de ea, pentru a te uni cu Dumnezeu Сel iubitor, Singurul în Care este mântuirea. (Alexandru Prelipcean, Spiritualitate creștină și rigoare științifică)
„În toate pătimind necaz, dar nefiind striviţi; lipsiţi fiind, dar nu deznădăjduiţi. Prigoniţi fiind, dar nu părăsiţi; doborâţi, dar nu nimiciţi. Purtând totdeauna în trup omorârea lui Iisus, pentru ca şi viaţa lui Iisus să se arate în trupul nostru”. (II Cor. 4, 8-10)
„Din tinerețile tale lui Dumnezeu slujind, prin multă ascultare, prin trudă și prin lacrimi, ai stins văpaia patimilor din trup și la cer mintea ți-ai suit, iar rugăciunea lucrând-o neîncetat, te-ai făcut lăcaș al harului.” (Vecernia Sărbătorii)
„Sfinţenia este firea omului, cea pe care trebuie să o dobândim în această vremelnicie şi nu este pentru om nimica deosebit, în sensul că se deosebeşte de vremelnicie, de viaţa biologică, sfinţenia este firea care veşniceşte în Dumnezeu, deci este firea omului. Şi fie în căsătorie, fie în monahism, fie dacă sunt alte căi, tot sfinţenia este ce caută el.” (Pr. Rafail Noica)
„Eu pentru aceştia Mă rog; nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, că ai Tăi sunt.” (In. 17,9)
„Tu din nefiinţă la fiinţă ne-ai adus pre noi, şi căzând noi, iarăşi ne-ai ridicat, şi nu Te-ai depărtat, toate făcându-le, până ce ne-ai suit la cer şi ne-ai dăruit Împărăţia Ta ce va să fie” (Sfânta Liturghie)
„Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică.” (In. 4, 14)
„Mai bine este a te încrede în Domnul, decât a te încrede în om“ (117, 8).
„Aduceţi-vă aminte de mai-marii voştri, care v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; priviţi cu luare aminte cum şi-au încheiat viaţa şi urmaţi-le credinţa.” (Evrei 13,7)
În cea de-a treia Duminică de după Paşti, cea a Femeilor Mironosițe, numeroși credincioși au participat alături de obștea monahală la Sfânta Liturghie oficiată de preoții slujitori ai așezământului monahal. Rânduiala Bisericii a lecturilor biblice ne propune în această Duminică evocarea Femeilor Mironosiţe, celor dintâi vestitoare ale Învierii Domnului.