„Trăiţi ca un om.” Ştiţi ce înseamnă „trăiţi ca un om”? Rugaţi-vă unul pentru altul. Şi fiecare pentru fiecare şi pentru toţi. Vezi că te supără sau te necăjeşte aproapele, încearcă de la început, că e nevoinţă, nu atâta să te superi, nu să judeci, cât să te rogi pentru săracul de el. Te sminteşte preotul sau duhovnicul, roagă-te pentru el. Te sminteşte episcopul, roagă-te pentru el. Fiecare să se roage pentru toate mădularele Bisericii şi pentru întreaga Biserică şi atunci vom deveni altă lume. (Pr. Rafail Noica)

În Duminica a șaptea după Paști obștea monahală și credincioșii prezenți au înălțat rugăciuni comune la Sfânta Liturghie oficiată de slujitorii așezământului monahal. Biserica este Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ, iar slujbele reprezintă intrarea noastră în această Împărăţie, trăirea şi împărtăşirea concretă de viaţa cea nouă în Hristos, de dreptatea, pacea şi bucuria în Duhul Sfânt ce caracterizează Împărăţia lui Dumnezeu (Rom. 14, 17).

Duminica a 7-a după Sfintele Paști reprezintă un moment teologic deosebit, pentru că în pericopa acestei Evanghelii, de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul 17, versetele 1-13, este prezentată rugăciunea Mântuitorului, rostită înaintea mântuitoarelor Sale Pătimiri, a morții și învierii celei de a treia zi, prin care Domnul s-a rugat pentru Sine, pentru Apostoli și pentru cei care vor crede în El, prin cuvântul ucenicilor Lui. 

Episcopul Benedict Vesa vorbește despre faptul că în această Duminică „rememorăm darul pe care îl primește omul în opera de mântuire realizată în Hristos, acela de a se numi fiu al Tatălui Ceresc, frate al Domnului Hristos, și, în consecință, sfințindu-se, să trăiască în Duhul experiența vieții viitoare. Să nu uităm că, în vremurile actuale, traversând multe tentații și fiind supuși la multe atacuri, Domnul se roagă pentru noi, așa cum se roagă o mamă, „Păzește-i, Părinte Sfinte” (In 17, 11). Această certitudine ne întărește în mărturisirea credinței noastre și ne umple de bucurie mângâietoare.”

„Vedeţi cu câtă gingăşie Se roagă Mântuitorul pentru ucenicii Săi! Nici măcar mama nu s-ar ruga astfel pentru copiii ei. „Părinte Sfinte, păzeşte-i!” Domnul îi lasă pe ei ca pe miei în mijlocul lupilor. Dacă nu ar veghea asupra lor ochiul părintesc cel din cer, ar fi cu toţii sfârtecaţi de lupi. „Păzeşte-i în numele Tău” – ca Părinte, ca Tată. Fii tată lor, aşa cum eşti Tu pentru Mine şi, în iubirea Ta părintească, păzeşte-i şi apără-i de lupii cei răi, şi îndrumă-i să „fie unul, aşa cum Noi suntem Unul”, ne spune și Sfântul Nicolae.  Velimirovici.

Cuvinte de mângâiere și încurajare pentru noi toți, căci pentru Sine și pentru noi S-a rugat Hristos în Grădina Ghetsimani. S-a rugat să nu piară nimeni, să nu cădem de la credinţă, să rămânem uniţi. Totodată, provocarea pe care ne-o lansează Mântuitorul prin cuvintele acestei rugăciuni nu face altceva decât să ne îndemne și pe noi de a ne ruga unii pentru alții.

 Să fim cu toţii una în slăvirea Tatălui şi Fiului, şi Duhului Sfânt – Treimea cea deofiinţă şi nedespărţită, acum şi pururea, şi-n vecii vecilor. Amin.

Această prezentare necesită JavaScript.

 

Leave a reply

required

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.