Sfânta Predanie este Evanghelia Domnului Hristos şi este Însuşi Domnul Hristos, pe Care puterea Duhului Sfânt Îl strămută în orice suflet credincios şi în toată Biserica. Tot ceea ce este al lui Hristos devine, prin puterea Duhului Sfânt, al nostru, al oamenilor – şi asta în trupul Bisericii. Duhul Sfânt, ca suflet al Bisericii, îl face ,,de un trup” cu Dumnezeu-Omul (Efeseni 3:6). Cu adevărat: Duhul Sfânt îndumnezeieşte prin har pe fiecare credincios. Ce este viaţa în Biserică? Nimic altceva decât în-dumnezeu-omenirea harică a fiecărui credincios prin faptele bune evanghelice personale; încreştinarea şi îm-bisericirea lui. Toată viaţa creştinilor este o necurmată Cincizecime hristocentrică: Duhul Sfânt, prin Sfintele Taine şi sfintele fapte bune, transmite pe Mântuitorul Hristos fiecărui credincios, Îl face Predanie vie, viaţă a noastră vie: ,,Hristos în viaţa noastră” (Coloseni 3, 4). Prin aceasta şi tot ce este al lui Hristos devine al nostru, pentru toată veşnicia al nostru: şi adevărul Său, şi dreptatea Sa, şi dragostea Sa, şi viaţa Sa, şi Ipostasul Său dumnezeiesc.
Ce este Sfânta Predanie ? Este Însuşi Domnul Iisus Hristos Dumnezeu-Omul, cu toate bogăţiile Ipostasului Său dumnezeiesc şi, prin El, şi pentru El, ale întregii Sfinte Treimi. Aceasta s-a dat şi s-a arătat cel mai deplin în Sfânta Liturghie, în care pentru noi şi pentru a noastră mântuire se vesteşte şi se înnoieşte întreaga dumnezeu-omeneasca iconomie de mântuire a oamenilor. În Sfânta Liturghie este tot Dumnezeu-Omul, cu toate darurile Sale minunate şi de minuni făcătoare; în Sfânta Liturghie, şi îndeobşte în viaţa de rugăciune, în viaţa liturgică a Bisericii. Prin toate acestea răsună fără contenire buna-vestire a-tot-iubitoare de oameni a Mântuitorului: Iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului (Matei 28, 20), întreg în apostolicitate şi, prin apostolicitate, cu toţi credincioşii, până la sfârşitul veacului. Tocmai aceasta este întreaga Sfântă Predanie a Bisericii Ortodoxe apostoleşti: viaţa în Hristos – viaţa în Sfânta Treime, în-creştinare, în-treimificare (cf. Matei 28, 19-20).
Părintele Iustin Popovici, Biserica Ortodoxă şi ecumenismul, Mănăstirea Sfinţii Arhangheli, 2002