„… Acesta este primul pas: să înțelegem că supărarea noastră, capacitatea noastră de a ne întrista mult timp, nu depinde de greutatea jignirilor care ni se aduc, ci de orgoliu, care se rănește ușor, se ofensează ușor și nu iartă niciodată.
Apoi trebuie să învățăm o virtute omenească simplă, pe care o cunoaștem atât de puțin — dreptatea.
Nu aplicăm aceeași măsură altora și nouă înșine: așteptăm să fim iertați îndată pentru aceleași fapte, cuvinte și gesturi care luni, uneori ani de zile, trezesc în noi supărare și amărăciune împotriva altora.
Trebuie să învățăm să ne măsurăm cu aceeași măsură și să iertăm la fel de ușor cum dorim să fim iertați; să nu ne întristăm pentru jignirile care ni se aduc, așa cum credem că nici ceilalți n-ar trebui să se întristeze când îi rănim noi.”
Mitropolitul Antonie de Suroj