Familia este lăsată prin voia lui Dumnezeu și ea trebuie să fie plină de iubire jertfelnică: „Din punct de vedere teologic, familia este o instituţie fundamentată prin voinţa lui Dumnezeu, trebuie să fie monogamă, heterosexuală, să aibă binecuvântarea lui Dumnezeu, iar membrii ei să confirme că relaţia care îi uneşte este o relaţie de iubire jertfelnică. Dacă pornesc de la aceste caracteristici fundamentale ale familiei, mă plasez deja în spaţiul revelaţiei supranaturale a lui Dumnezeu, unde nu pot vorbi nici de modernitate, nici de tradiţie, ci vorbesc de o constantă a unei realităţi care se numeşte societatea umană.
Sigur, în spaţiul sociologic, politic, pot să vorbesc de familie înţeleasă în diverse epoci ale istoriei şi atunci lucrurile se schimbă, însă în ceea ce mă priveşte, înţeleg familia şi din perspectiva a ceea ce îmi oferă revelaţia lui Dumnezeu”.
Familia trebuie să asigure socializarea primară. În primii şapte ani de viaţă ea trebuie să-i inoculeze copilului norme şi valori fundamentale, inclusiv valori care ţin de planul religios, de planul credinţei. Adică familia trebuie să asigure inclusiv o socializare religioasă. Învăţarea copilului să distingă binele de rău, frumosul de urât, lucrurile care se pot face de lucrurile interzise, legitimul de nelegitim, se face încă de când acesta e mic, prin puterea exemplului părinţilor şi al adulţilor din familie şi, încet-încet, chiar prin acest sistem pe care îl practică şi la noi familiile, de a duce copiii încă de mici la biserică.
Adevărul că familia creştină este o speranţă pentru orice naţiune şi că nu poate fi redusă doar la aspectul ei biologic, juridic, psihologic, sociologic sau cultural, transcendându-le pe toate acestea, pentru că are vocaţia de a fi în lume icoana iubirii divine veşnice.
Pr. Dumitru Stăniloae, despre Familia Creștină
http://www.gorj-domino.ro/