Credinţă cât un grăunte de muştar

Că adevăr vă grăiesc: Dacă aţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici acolo!, şi se va muta şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă. (Matei 17:20)

 Scepticii şi naturaliştii de-a lungul timpului au întors pe faţă şi pe dos acest verset. Îmi aduc aminte acum de un pasaj din cartea “Sclavia umană” a lui W. Somerset Maugham, în care un băiat cu picioare strâmbe merge la culcare gândindu-se la el însuşi ca fiind complet sănătos şi perfect, doar ca să se trezească cu acelaşi picior pe care l-a avut mereu, şi cu credinţa zdrobită în Dumnezeu.

Continuare …

Arhimandrit Melchisedec Velnic: Societatea noastră suferă de lipsa de rugăciune, trăiește într-o închipuire și o iubire de bani și de plăcere și uită să se mai smerească

Sunt pentru cel de lângă mine pace, bucurie și lumină?

Să facem permanent ce ne stă în putere, căci dacă ne vom sili mereu spre aceasta, rugăciunea, prezența noastră în biserică – ne va aduna. Ne vom ruga unul pentru celălalt mai mult. Căci, în cele din urmă, societatea noastră suferă de lipsa de rugăciune, trăiește într-o închipuire și o iubire de bani și de plăcere și uită să se mai smerească. Societatea noastră a uitat cu totul să se mai roage.

Continuare …

Părintele Adrian Făgeţeanu: Voia lui Dumnezeu e rezumată în Evanghelie…

Cum ştim care e voia lui Dumnezeu, părinte?

Voia lui Dumnezeu e rezumată în Evanghelie în două fraze foarte mici, scurte: „Să Îl iubeşti pe Domnul Dumnezeu din toate puterile, din toate, toate, iar pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. Pe aproapele tău ca pe tine însuţi! Iar când învăţătorul de lege L-a întrebat: „Dar cine e aproapele meu?”, pentru că el nu considera că-i aproape decât ăla care-i de aceeaşi părere cu el.

Continuare …

Scrisori către părintele Iacob (2009)

Scrisori către părintele Iacob este o emoționantă poveste a Leilei, o condamnată la închisoare pe viață care tocmai a fost eliberată. Primul cadru din “Scrisori către părintele Jacob” (director de imagine Tuomo Hutri), al unui bărbat aşezat, cufundat pe trei sferturi în întuneric, aminteşte de misteriosul debut din “Căinţa” lui Abuladze şi are aceeaşi funcţie de prolog către o confruntare dintre întuneric şi lumină, în care tensiunea dramatică (întreţinută de cuplul actoricesc Kaarina Hazard şi Heikki Nousiainen) este net potenţată de contrastul vizual.

Continuare …

Sindromul „ţi se pare”. Cum să câștigi lupta cu gândurile?

Nu se cuvine să împlineşti prin nimic voia vrăjmaşilor sufleteşti ce te tulbură prin tot felul de închipuiri şi presupuneri, cărora te încrezi pe motiv că „ţi se pare”.

Toată lupta de gând sau năuceala ce te împresoară se întâmplă din cauza încrederii pe care o acorzi închipuirilor vrăjmaşului şi cărora le dai o oarecare importanţă sau credibilitate, sau cărora ai vrea să le prinzi sensul, în loc să le nesocoteşti şi să chemi în ajutor pe Dumnezeu.

Continuare …

Părintele Arsenie Boca: Biruiți răul cu binele, căci de partea binelui este Dumnezeu

Biruiți răul cu binele. Și oare nu e mai tare Dumnezeu decât răul?

Pentru cel ce te ocărăște roagă-te ca pentru un binefăcător, întoarce-te cu bunătate spre el, și-Și va întoarce Dumnezeu fața cea luminoasă spre tine. Biruiți răul cu binele, căci de partea binelui este Dumnezeu. Și oare nu e mai tare Dumnezeu decât răul?

Părintele Arsenie Boca, Din învățăturile Părintelui Arsenie Boca – Rostul încercărilor, Editura Credința strămoșească, Petru Vodă – Neamț, 2008, p. 81

Iubitu-v-am pe voi… Cum ne-ai iubit Tu?

Nu cunosc un cuvânt mai dulce, auzit din gura Domnului, decât acela pe care îl adresează poporului Său prin profetul Maleahi: “Iubitu-v-am pe voi…”

Și în același timp nu știu un cuvant mai aspru și mai nedrept, decat răspunsul acestui popor: “Cum ne-ai iubit Tu?…”

Continuare …

Sf. Ignatie Briancianinov – Predică La Duminica Tomii

“Fericiţi cei ce n-au văzut şi au crezut” (Ioan 20, 29).

Aceste cuvinte le-a grăit Domnul credinciosului Său ucenic, care n-a vrut să creadă în învierea Domnului atunci când ea i-a fost adusă la cunoştinţă de către fraţii lui, Apostolii; aceste cuvinte le-a grăit Domnul ucenicului care spusese sus şi tare că el nu va crede în învierea Domnului până ce nu se va căpăta dovada vie a acestei întâmplări atât de minunate şi atât de însemnate pentru lume.

Continuare …

Ce este “Paştile blajinilor”? Originea şi sensul sărbătorii

Citind şi ascultând diverse ştiri şi comentarii pe internet despre „Paştele blajinilor”, am întâlnit idei mai mult sau mai puţin trăsnite cu privire la această zi; păcat că unele chiar de la clerici ai Bisericii Ortodoxe. Prin mass-media am auzit chiar şi aberaţii precum că această zi (parafrazez): este închinată „spiritelor celor morţi”, care „în această zi se întorc pe pământ” şi se bucură alături de cei veniţi la cimitire să-i cinstească.

Continuare …

Noi, cei care o lăudăm pe Maica Domnului, avem un privilegiu

Noi, cei care o lăudăm pe Maica Domnului, avem un privilegiu. Ce privilegiu? Privilegiul de a fi miluiţi de Dumnezeu, de Domnul nostru Iisus Hristos, dându-ne pacea Sa, nouă.

De ce? Pentru că o lăudăm pe Maica Domnului. Şi de ce o lăudăm pe Maica Domnului? Ne învaţă Biserica noastră să o lăudăm. De ce ne învaţă să o lăudăm? Pentru că „s-au spăimântat toate de dumnezeiască mărirea ta”, zicem noi vorbind cu Maica Domnului.

Continuare …

Acatistul Izvorului Tămăduirilor Născătoarei de Dumnezeu

Condacul 1

  Pe fântâna cea pururea curgătoare şi de viaţă dătătoare, pe izvorul cel dumnezeiesc care izvorăşte apele darului, mai presus de cuvânt, cu un glas să-l lăudăm cei ce cerem lui dar, ca cel ce izvorăşte tămăduiri în toate zilele. Pentru aceasta, după datorie apropiindu-ne cu dragoste, să scoatem apă cu credinţă şi să zicem rugămu-ne rourează-ne cu darul tău, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Ceea ce eşti izvor de viaţă dătător!

Continuare …

Fără Dumnezeu, nu ne putem iubi nici pe noi înşine, cu atât mai puţin pe semenii noştri

Numai împreună cu Dumnezeu putem ierta, căci suntem fiinţe mărginite. Iar dragostea este fără de margine şi numai Dumnezeu Cel Nemărginit o poate împlini.

Toţi căutăm dragostea nesfârşită, dar şi îngerii şi noi suntem fiinţe limitate, ne mişcăm în spaţiu şi timp; le putem face numai pe cele ce au sfârşit, nu şi pe cele fără de sfârşit.

Continuare …

Părintele Dumitru Stăniloae – Moartea şi Învierea Domnului. Mormânturi sunt şi inimile noastre…

Cea mai mare parte din cântările bisericeşti de la sărbătorile Paştilor se rezumă în ideea:„Când Te-ai pogorât la moarte, Cela ce eşti viaţa cea fără de moarte, atunci iadul l-ai omorât cu strălucirea Dumnezeirii“(Troparul Învierii, glas 2)

Ce poate fi mai paradoxal, ce poate fi mai contradictoriu în sine pentru o minte ce nu vrea să-şi depăşească plafonul omenesc, decât ca Cel ce este viaţa cea fără de moarte să Se cufunde în moarte, ca Cel ce e viaţă pururea fără de scădere şi fără umbră de întuneric să suporte suprema lichidare de viaţă şi totala cufundare în întunericul prăpăstios al morţii şi al iadului?

Continuare …

Unde e omul purtător de Dumnezeu, acolo e cerul, acolo e bucuria, acolo e pacea, acolo e binecuvântarea

Unde e omul care îl poartă în sufletul său pe Dumnezeu, unde e omul purtător de Dumnezeu, acolo e cerul, acolo e bucuria, acolo e pacea, acolo e binecuvântarea, acolo e iertarea păcatelor, acolo sunt darurile Învierii.

În rai va fi cam cum e la Paşti, iar la Paşti e bucurie, în rai e o bucurie. În raiul cel din lumea cealaltă, cel de deasupra pământului, este ceva asemănător cu ceea ce trăim noi la Paştile cele mântuitoare, la Paştile cele curăţitoare, la Paştile cele veşnice, la Paştile care sunt izbăvirea de întristare. E ceva ce trăim noi la Paştile Domnului.

Continuare …