Şi Iisus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţând în sinagogile lor, propovăduind Evanghelia Împărăţiei şi vindecând toată boala şi toată neputinţa în popor. (Lc. 9, 35)
Iisus nu numai că S-a ferit să îi pedepsească pe cei ce-L batjocoreau pentru încăpățânarea lor, ci nici nu i-a mustrat în vreun fel. Aceasta este încă o dovadă a blândeții Sale și le respinge cuvintele pizmașe. Le arată mai multe dovezi ale slavei prin semnele ce aveau să urmeze și lepădările care vor deveni mai explicite. Pentru aceasta, a mers prin toate cetățile, prin sate și prin sinagogi, învățând pe oameni că celor care îi atacă să le răspundă cu cea mai mare bunăvoință și nu prin defăimări și cuvinte de batjocură. Faceți bine tovarășilor voștri nu numai pentru binele lor, ci și pentru cel al lui Dumnezeu. Orice v-ar face, voi nu încetați a le face bine, iar răsplata voastră va fi una mai mare. Dacă atunci când sunteți batjocoriți încetați a mai săvârși binele, înseamnă că voi căutați slava celorlalți și nu pe cea a lui Dumnezeu.
Pentru aceasta a fost trimis Hristos, ca să ne învețe că a venit doar ca să facă bine și ați văzut că nu a așteptat pe cei bolnavi să vină ei la El, ci El însuși s-a grăbit spre ei, aducându-le o îndoită binecuvântare: Evanghelia împărăției lui Dumnezeu și tămăduirea bolilor lor. Și ca să facă acest lucru a mers peste tot, fără a ocoli chiar și cel mai mic sat.
Sfântul Ioan Gură de Aur, Evanghelia după Matei, Omilia 32.3, traducere pentru Doxologia.ro de Lucian Filip