Roaba lui Dumnezeu E.,
Cât sunteţi în viaţă, rugaţi-vă neapărat pentru cei apropiaţi ai dumneavoastră care au fost botezaţi. Noi nu trebuie să anticipăm judecata lui Dumnezeu. Numai Unul Dumnezeu ştie împrejurările vieţii fiecăruia şi cel mai important este că vede inima fiecăruia. El va rosti sentinţa de judecată la timpul cuvenit.
Deocamdată împliniţi-vă datoria de fiică faţă de părinţi şi datoria dragostei pentru cei apropiaţi, prin pomenirea lor în rugăciune. Rugăciunea dumneavoastră nu va rămâne fără răspuns.
Nu trebuie să dăm pomelnice la Sfânta Liturghie pentru sectanţi, eretici şi pentru cei care, conştienţi fiind, Il hulesc pe Dumnezeu, căci ei depun mărturie vădită de vrăjmăşie faţă de Dumnezeu.
*
Draga mea M.,
Rugaţi-vă pentru soţul dumneavoastră mai ales Preacuviosului Paisie cel Mare […]. Acest sfânt are putere să se roage pentru eliberarea din muncile veşnice a celor ce au adormit fără pocăinţă. Soţul dumneavoastră a fost bun în toate, dar faptul că timp de 71 de ani nu s-a ivit în sufletul lui necesitatea de a I se adresa lui Dumnezeu este regretabil. Acum rugaţi-vă pentru el, încredinţându-l voii lui Dumnezeu. Nici dumneavoastră nu sunteţi fără vină pentru faptul că nu a găsit cărările care duc spre Biserică.
Binecuvântarea lui Dumnezeu să fie peste dumneavoastră!
*
Dragă părinte V.,
Noi trebuie să-i pomenim pe cei botezaţi, pentru că ei au primit la Botez pecetea darului Duhului Sfânt. Noi nu putem să-i judecăm pe aceşti oameni înainte de judecata lui Dumnezeu, pentru că cele dinlăuntru le vede numai Domnul: cum au trăit, cu ce au trăit, ale cui rugăciuni i-au ţinut în această lume. Biserica se roagă pentru toţi şi, chiar dacă după moarte nu mai este pocăinţă, totuşi până la a Doua înfricoşătoare Venire a Domnului este ajutor pentru aceştia prin rugăciunile Bisericii, în urma mijlocirii celor apropiaţi. Parcă putem să refuzăm a veni în ajutorul celor în suferinţă?!
Cer sfintele voastre rugăciuni pentru neputinţele mele.
*
Dragii mei în Domnul N. şi E.,
Necazul vostru e mare, căci în cele ce vi s-au întâmplat aveţi şi voi o parte de vină, ca părinţi.
Cred că nu greşesc dacă spun că toţi aţi fost botezaţi, însă nu aţi trăit după credinţă şi nu aţi cunoscut Biserica. Dar slavă lui Dumnezeu, şi în aceasta vă stă mângâierea, că fiul dumneavoastră a fost botezat şi i-a fost stabilit diagnosticul; se pot face rugăciuni pentru el dându-se pomelnice la biserică. Până la un an, pomeniţi-l la Sfânta Liturghie pentru cei adormiţi şi la panihidă; de asemenea, daţi milostenie celor lipsiţi şi veţi uşura şi suferinţele voastre, şi starea fiului de dincolo de mormânt.
Nu vă mâhniţi peste măsură, ci mai degrabă alergaţi către Dumnezeu cu rugăciuni de pocăinţă, şi prin viaţa în Biserică veţi căpăta odihna sufletelor voastre.
Dumnezeu să vă înţelepţească!
Arhimandrit Ioan Krestiankin, Povățuiri pe drumul crucii, Editura Sophia, 2013