Predicatorii creştini nu trebuie să predice opiniile lor private. Preoţii sunt însărcinaţi şi hirotoniţi în Biserică cu scopul de a predica Cuvântul lui Dumnezeu. Lor le sunt daţi nişte termeni de referinţă ficşi – anume, Evanghelia lui Iisus Hristos – şi ei sunt dedicaţi acestui singur şi peren mesaj. Se aşteaptă din partea lor să propage şi să susţină „credinţa care a fost distribuită lor prin sfinţi.” Bineînţeles că acest cuvânt al lui Dumnezeu trebuie să fie predicat „eficient.” Aceasta înseamnă că acest cuvânt trebuie astfel prezentat încât să poarte convingere şi să poruncească supunere fiecărei noi generaţii şi fiecărui grup. Acest cuvânt poate fi reafirmat în noi categorii dacă circumstanţele o cer. Mai presus de toate, trebuie păstrată identitatea mesajului.
Trebuie să fim siguri că se predică aceiaşi Evanghelie care a fost dată şi nu se introduce nici un alt fel de altă „Evanghelie străină” proprie predicatorului. Cuvântul Domnului nu poate fi uşor aranjat sau acomodat obiceiurilor şi atitudinilor schimbătoare unei perioade specifice, inclusiv timpul nostru propriu. Din nefericire, suntem înclinaţi să măsurăm Cuvântul lui Dumnezeu prin propria noastră statură în loc să ne verificăm înţelegerea prin statură lui Hristos. „Mintea modernă” stă şi ea sub judecata Cuvântului lui Dumnezeu.
Părintele Profesor Georges Florovski, Biblie, Biserică, Tradiţie: Un punct de vedere ortodox estetic