Eu nu pot sa cuget la lucrurile care au trecut, pentru că trăiesc în prezent. Ieri nu există. Ziua de mâine este a lui Dumnezeu, aşa cum a fost şi ieri… Deci tac! În prezentul veşnic al lui Dumnezeu. Nici măcar un gând, nimic.
„Nu vă îngrijiţi pentru viaţa voastră”, zice Domnul „căci Eu mă voi îngriji de toate…” Am pus acest lucru în practică şi toată lumea mi-a spus: „Cum? Nici măcar nu te gândeşti că se poate intâmpla acest lucru? Că ţi se va spune că trebuie să eliberezi apartamentul în care locuieşti?”
Ştii, dacă trăim în trecut, s-ar putea să întârziem ceea ce va aduce viitorul. Nu putem trăi în trecutul care nu există şi să îi acordăm astfel o existenţă pe care nu o are. Să spunem că am trecut printr-o experienţă tristă şi să continuăm să o retrăim la infinit. Acelaşi lucru este valabil şi pentru viitor.
Când astăzi suntem conştienţi de conceptul şi de existenţa lui Dumnezeu, nu suntem ocupaţi de ziua de mâine, pentru ca aceasta este a Lui. El spune „Nu vă îngrijiţi de ziua de mâine”. Vom trăi ziua prezentă împlinind poruncile Lui, cu iubirea Lui, cu iubirea noastră, şi vom merge mai departe. Iar Dumnezeu va crea ziua următoare, care este a Lui.
Maica Gavrilia. Asceta iubirii, Editura Episcopiei Giurgiului, 2014, p. 221