În contextul apropierii aniversării de 25 de ani de slujire arhierească a Înaltpreasfințitului Mitropolit Vladimir, propunem cititorilor noștri rememorarea interviurilor și predicilor Chiriarhului, publicate de-a lungul timpului, cu diferite prilejuri.
Înaltpreasfinţitul Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove: “Muncim permanent pentru ca Biserica să fie mereu alături de oameni”
–Înalt Prea Sfinția Voastră, de mai bine de două decenii sunteți păstorul spiritual al societății moldoveneşti.C e schimbări s-au produs în acest răstimp în cadrul Bisericii Ortodoxe din Moldova?
–În cei 23 de ani de când am fost binecuvântat să vin în fruntea Bisericii noastre Ortodoxe am reușit împreună cu slujitorii și mirenii să readucem credința la locul ei, cel de căpătâi, așa cum a fost obișnuit pentru neamul nostru veacuri și veacuri de-a rândul. Au fost redeschise numeroase biserici și mănăstiri care în perioada ateismului militant fie au fost lăsate în paragină, fie au fost transformate în săli de sport, cluburi ori depozite. Am reușit să deschidem o instituție superioară de învățământ teologic, să înființăm și să susținem activitatea mai multor case de copii și azile de bătrâni. Nu în ultimul rând am luptat pentru predarea religiei în instituțiile preuniversitare de învățământ și multe altele.
Toate aceste realizări deosebit de importante au putut fi realizate datorită înțelegerii, dragostei și disponibilității atâtor și atâtor oameni de bună credință, care, din puținul sau multul care l-au avut au contribuit la renașterea spirituală a societății.
Acest proces continuă și astăzi – muncim permanent pentru ca Biserica Ortodoxă din Moldova să fie alături de oameni inclusiv din punct de vedere social și caritabil. Pentru a atinge aceste scopuri colaborăm cu toate forțele și instituțiile din țara noastră care sunt pe aceiași lungime de undă cu noi și care își doresc să contribuie la prosperarea și propășirea neamului nostru.
– Deși numărul de biserici și mănăstiri din țară s-a mărit considerabil față de începutul anilor 90 ai secolului trecut, în societatea noastră continuă să existe tendințe antireligioase mai mult sau mai puțin pronunțare. Care credeți că este motivul unei asemenea stări de lucruri?
–Aveți dreptate, se întâmplă să ne ciocnim periodic de niște situații când persoane sau grupuri atacă Biserica într-un mod foarte agresiv. Acest fenomen s-a întețit mai ales în ultimul timp și are drept unic scop încercarea de a compromite instituția care se bucură de cea mai mare credibilitate în societatea noastră.
Acest lucru este regretabil, însă nu ne descurajează, ci ne determină să luptăm și în continuare pentru triumful adevărului.
Totodată ne exprimăm speranța că aceste atacuri absolut nefondate vor înceta, iar inițiatorii și executorii lor își vor da seama de inutilitatea acțiunilor lor și vor înceta să încerce de a dezbina oamenii și de a atenta la suma de valori edificatoare pentru acest neam.
– Înalt Prea Sfinția Voastră, practic fiecare localitate din țară are o biserică și, deci, un preot-paroh. Acesta este rezultatul activităţii de peste un sfert de veac al Mitropoliei Moldovei. Dar oare sunt toți slujitorii suficient de pregătiți pentru a face față nevoilor spirituale ale credincioșilor ce le sunt încredințați?
–Consider că da, deoarece fiecare hirotonire în treapta preoțească este precedată de o verificare minuțioasă a capacităților candidatului, astfel încât acesta să poată să facă față celor mai riguroase cerințe. Preoții noștri se implică tot mai mult în activitatea socială, ceea ce îi apropie de credincioși și îi face să înțeleagă mai bine necesitățile duhovnicești ale acestora. Totuși dacă există situații în care preotul-paroh are careva scăpări la acest capitol, este atenționat și îndemnat să muncească mai mult pentru a fi la nivelul așteptărilor enoriașilor. În același timp este nevoie ca și credincioșii să fie receptivi la îndemnurile preoților, pentru a-și uni forțele și a munci în unison.
– Are Biserica Ortodoxă din Moldova o listă a priorităților în domeniul asistenței sociale la nivel de Eparhie, mănăstire, parohie?
–Are și în acest sens a fost creat Departamentul Mitropolitan pentru Activitate Socială și Caritate. Această structură are misiunea de a coordona și de a monitoriza acțiunile ce țin de asistența socială pe întreg cuprinsul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove. În acest scop se elaborează planuri de acțiuni care mai apoi sunt implementate de la Eparhie până la parohie. În afară de aceasta mănăstirile noastre sunt cele care oblăduiesc orfelinate, aziluri de bătrâni, centre de plasament și spitale, dând ajutorul atât de necesar celor aflați în dificultate.
După cum bine ați observat, Biserica Ortodoxă din Moldova are într-adevăr o abordare specială a chestiunii ce ține de activitate socială, având scopul de a fi utilă pentru cât mai mulți oameni năpăstuiți. Această abordare este valorificată și perfecționată pe an ce trece, pentru a atinge rezultate cât mai frumoase.
– În ortodoxie despre familie se vorbeşte ca despre o biserică mică. Ce le-aţi putea spune in calitate de Întâistătător acelor oameni care se află in pragul divorțului?
–În primul rând le-aș spune să nu uite de jurământul pe care l-au dat lui Dumnezeu la Sfânta Cununie, după asta i-aș sfătui să discute cu un duhovnic spre a putea găsi o soluție pentru depășirea crizei prin care trec. În ultimul timp, statistica divorțurilor este una alarmantă, iar acest lucru trebuie să ne pună pe gânduri pe noi toți pentru că acest flagel poate deveni catastrofal pentru societatea noastră, atât în viitorul apropiat, cât și cel depărtat.
– Cum este organizată ziua de lucru și de odihnă a Mitropolitului Vladimir?
–Ziua de lucru a Mitropolitului este una destul de încărcată – este împărțită între munca de birou, discuții cu slujitorii și cu credincioșii, primirea delegațiilor străine și munca pe teren, adică vizitarea parohiilor și a mănăstirilor din cuprinsul Mitropoliei Moldovei.
Programul de lucru este unul foarte solicitant, astfel încât timpul liber este un lux foarte rar. Totuși atunci când există, încerc să lecturez literatură religioasă pentru îmbogățirea bagajului de cunoștințe. Dar totuși cea mai frumoasă modalitate de petrecere a timpului liber, consider că este rugăciunea și gândul cel bun pentru aproapele.
sursa mitropolia.md