Ispitele există şi vor exista până la sfârşitul vieţii noastre şi trebuie, pe cât este cu putinţă, să ne păzim de nenumăratele capcane pe care ni le întinde înainte vicleanul Satan. Nimeni nu poate scăpa de acestea, decât numai smerenia, precum a zis Sfântul Antonie, şi rugăciunea: Izbăveşte-ne, Doamne de cel viclean…
Ai răbdare, va trece şi aceasta ca şi toate celelalte care au venit şi au trecut căci numai moartea şi viitoarea Judecată şi viaţa veşnică şi iadul cel veşnic nu trec. Dar şi moartea şi Judecata viitoare vor veni şi vor trece şi vor rămâne numai viaţa veşnică şi iadul cel veşnic; acestea niciodată nu vor trece. Să lucrăm pe cât este cu putinţă virtuţile pentru a moşteni viaţa veşnică şi Împărăţia cerurilor…
Cel care ia aminte, care este raţional şi cuviincios, se foloseşte mult de întristări şi ispite. Cel ce fuge de ispită fuge de viaţa veşnică, spune Avva Hiperehios. Noi, generaţia de astăzi, neamul cel viclean şi stricat, vrem să intrăm în împărăţia cerurilor nu pe calea cea strâmtă şi cu chinuri, ci pe cea largă şi cu odihnă. Să ne miluiască Dumnezeu şi întâi pe mine care zic şi nu fac…

                                Fericitul Filotei Zervakos, Sfaturi, minuni, rugăciuni, Editurile Sophia și Cartea Ortodoxă, București, 2005

Leave a reply

required

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.