De te sminteşte pe ţine mâna ta, sau piciorul tău, taie-le pe ele şi leapădă-le de la tine (Mt. 18, 8-9) şi celelalte. Aceasta este vorbire în pilde. Prin mână, picior (nu mâini, picioare), ochi drept (unul singur, nu doi), se înţelege sufletul nostru, care lucrează având drept unelte toate organele trupului. Asta înseamnă că dacă sufletul tău, care a fost făcut după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu întru dreptatea şi întru cuvioşia adevărului, este smintit de către păcate, de către patimi, de către înşelările acestei lumi, dezrădăcinează din inima ta aceste patimi sau lucruri, chiar dacă prin repetare ele intră în firea ta, devenind ca un fel de mână, de picior, de ochi al tău.
De ce a fost adăugat cuvântul: mâna ta cea dreaptă, ochiul tău cel drept (Mt. 5, 29-30)? Ca prin aceasta să se arate faptul că la început am fost făcuţi întru dreptate, fără nici o amestecare a păcatului şi a vicleniei, însă am căzut din dreptate şi am primit viclenii felurite în sufletul nostru, drept care suntem datori a căuta în tot chipul să ajungem la dreptatea duhului: Duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele (Ps. 50, 11). Rostind aceste pilde, Domnul întrebuinţa deseori spusele:. Mai bine este pentru tine să-ţi piară unul din mădularele tale, şi nu tot trupul să fie aruncat în gheenă (Mt. 5, 29), unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge (Mc. 9, 44). Prin cuvintele gheena, focul nu se stinge, viermele nu moare El arată realitatea chinurilor veşnice gătite păcătoşilor nepocăiţi. Fără de răspuns vom fi dacă, fiind dinainte înştiinţaţi de această dreaptă şi înfricoşată judecată a lui Dumnezeu, vom rămâne nepocăiţi şi nu ne vom îndrepta. Deci, să ne îndreptăm cât mai repede, cât mai repede, şi să ne răstignim fără întârziere mădularele-patimi, lepădându-le de la noi.
Sfântul Ioan de Kronstadt, Despre tulburările lumii de astăzi, Editura Sophia