Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioşilor în vederea întâmpinării Marelui Praznic al Naşterii Domnului.
Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Legea Decalogului (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.Tot aşa se cuvine să aştepte creştinii, pentru a putea întâmpina prin ajunare Cuvântul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria. „Este un post luminos, întrucât ne pregătim pentru o bucurie. În Postul Crăciunului sunt numai pomeniri ale bucuriei, ale nădejdii de bucurie. Ne gândim la Întruparea Fiului lui Dumnezeu, ne gândim la Maica Preacurată, ne gândim la Dreptul Iosif, ales de Dumnezeu pentru a fi ocrotitor al Domnului Hristos, ne gândim la bunătatea lui Dumnezeu, ne gândim la iubirea lui Dumnezeu-Tatăl, care l-a trimis pe fiul său în lume, ne gândim la iubirea Fiului lui Dumnezeu, care, pentru noi şi pentru a noastră mântuire, s-a întrupat din Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi s-a făcut Om. Postul are doar rostul să ne pună cu mai multă grijă în atenţie evenimentele pe care le aşteptăm“, a explicat arhimandritul Teofil Părăian, de la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov.
Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“.
La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Însă Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15/28 noiembrie. „Postul Crăciunului a fost instaurat după secolul al IV-lea şi cunoaştem aceasta pentru că Sfântul Ioan Gură de Aur nu cunoştea sărbătoarea Crăciunului, ci doar pe cea a Epifaniei. Explicaţia denumirii de Crăciun este variabilă: lingviştii spun că ar proveni din cuvântul «creatione», care înseamnă «creare», pornind de la idea că Iisus Se întrupează, dar există şi păreri care spun că denumirea de «Crăciun» ar proveni dintr-un cuvânt maghiar. Evenimentul Naşterii Mântuitorului este prezentat în două Evanghelii – la Sfinţii Evanghelişti Matei şi Luca -, fiecare punctând anumite elemente istorice şi cosmice de la Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Evanghelist Matei aminteşte de stea, de magi şi de fuga în Egipt, pe când Sfântul Evanghelist Luca descrie călătoria de la Nazaret la Betleem, naşterea pruncului şi aşezarea Lui în iesle, închinarea păstorilor şi bucuria cerească a îngerilor. Astfel, prin Postul Crăciunului exteriorizăm puritatea de copil a sufletului, sentimentul de dragoste creştină şi bucuria că Răsăritul cel de sus alungă întunericul păcatului din sufletele noastre“, ne-a declarat pr. dr. Ilie Melniciuc-Puică, lector în cadrul Secţiei Biblice, specializarea „Studiul şi Exegeza Noului Testament“, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae“ din Iaşi.
după: http://ziarullumina.ro/