Socotesc că aceste lucrări vă sunt dăunătoare: ispitirea înţelesului Scripturilor, care pentru noi sunt ascunse şi necunoscute, deoarece cunoaşterea lor înainte de vreme ne dăunează şi, înainte de a le îndeplini pe primele, este nefolositor să le cunoaştem pe celelalte; dar prin osteneli şi împlinirea poruncilor lesne de înţeles pentru noi, Dumnezeu ni le descoperă şi pe celelalte neînţelese de noi. Iar dacă vrem să înţelegem înainte de vreme întregul sens al Scripturilor, atunci, fiindcă ne mândrim, mintea nesocoteşte lucrarea şi totul se pierde. Ceea ce se dobândeşte repede şi fără nevoinţă se pierde repede şi dispare. Faptul că nici nu doreşti să te convingi că lupta cu patimile ne este de trebuinţă şi faptul că o şi socoteşti drept o apăsare a omenirii este mândrie vădită şi luptă împotriva lui Dumnezeu; îndrăznim să-L judecăm pe însuşi Dumnezeu. Când nu luptă cu noi patimile, atunci ajungem lesne la mândrie, nevăzându-ne nici un viciu. Şi dorinţa de a birui în mare grabă patimile este o nebunie care vine din mândrie.
Starețul Macarie de la Optina, Editura Doxologia, Iași, 2012, p. 284