Iată ce: de vezi un sărac care îţi cere milostenie, recunoaşte în el din toată inima un frate, un membru al lui Hristos şi dă-i milostenie cu convingerea că ea este primită de însuşi Hristos, sub chipul aceluia, şi atunci vei fi credincios în Biserică. A venit la tine un oaspete: primeşte-l şi pe acela ca pe un membru al lui Hristos, cu mângâiere, stai de vorbă cu el, sincer, spre folosul sufletului lui, omeneşte-l cu bucurie, şi atunci vei fi credincios în Biserică.
Îţi iese în cale un preot: recunoaşte din suflet că este un păstor al turmei cuvântătoare a lui Hristos, aşezat de însuşi Iisus Hristos să-i povăţuiască pe oameni, să-i nască şi să-i crească pentru viaţa veşnică; priveşte la el ca la chipul lui Hristos; crede că în el se odihneşte harul Sfântului Duh şi puterea de a învăţa, de a săvârşi Tainele, de a călăuzi pe credincioşi spre viaţa veşnică; crede în dreptul lui de a binecuvânta, pe care l-a primit de la însuşi Iisus Hristos, primeşte binecuvântarea lui cu respect şi supunere, ca pe o binecuvântare a lui Hristos; ascultă-l atunci când învaţă, povăţuieşte, scoate la iveală răul; primeşte de la el Tainele ca de la însuşi Hristos; primeşte pedepsele duhovniceşti, ca şi când ar veni de la însuşi Dumnezeu; cinsteşte în ierarh chipul întâi-stătătorul păstorilor duhovniceşti, Hristos; recunoaşte că după apostoli, prin el pogoară asupra credincioşilor harul sfinţeniei şi toată darea cea bună a lui Hristos; supune-te lui, ca lui Hristos însuşi, uită-te la el ca la un apostol, ca la un moştenitor cu puteri depline al puterilor, iar la preoţi şi diaconi ca la ajutoarele sale investite cu har, şi vei fi credincios în Biserică.
Mai departe: recunoaşte din tot sufletul că Preasfânta Fecioară, de-Dumnezeu-Născătoarea este începătoarea tuturor învăţăturilor bisericeşti, că Ea este pururea cu noi, ca o Maică, în casa unică a lui Dumnezeu (Biserica), şi că ne vede, ne aude, ne poartă de grijă, se gândeşte la noi, mai cu seamă la sporirea noastră duhovnicească şi la mântuirea noastră, că împărăteşte peste noi ca o împărăteasă, că ne mustră, ne judecă, ne pedepseşte şi că, în general, ia parte activă la viaţa noastră duhovnicească, cu deosebire însă la viaţa celor care O cunosc, care cred în Ea, care O cinstesc cu evlavie.
Mai departe: crede că toţi sfinţii sunt fraţii noştri mai mari în casa unică a Părintelui nostru ceresc, care au trecut de pe pământ la cer, rămânând însă de-a pururi împreună cu noi, întru Dumnezeu, şi că necontenit ne învaţă, ne călăuzesc spre viaţa veşnică prin mijlocirea slujbelor bisericeşti de dânşii alcătuite, a Tainelor, ritualurilor, a învăţăturilor, rânduielilor bisericeşti cum sunt: posturile, sărbătorile, şi am putea zice că ei slujesc împreună cu noi, cântă, vorbesc, învaţă, ne ajută în ispite şi în necazuri; de aceea, cheamă-i ca pe unii ce trăiesc sub acelaşi acoperiş cu tine, slăveşte-i, mulţumeşte-le, stai de vorbă cu ei, ca şi când ai vorbi cu nişte oameni vii şi vei fi credincios în Biserică.
Străduieşte-te să dobândeşti şi tu drept de cetate în locaşurile cereşti, aşa cum l-au dobândit sfinţii; curăţă-te neîncetat de orice întinăciune a trupului şi a sufletului; cheamă-L cu osârdie şi neîncetat pe Domnul nostru Iisus Hristos şi primeşte Tainele Bisericii spre curăţire, întărire şi călăuzire, şi vei fi credincios în Biserică. Şi atunci când crezi că răposaţii, strămoşi, părinţi, mame, rude, cunoştinţe, toţi dreptmăritorii creştini trăiesc cu sufletul şi după moarte şi ca fiecare, după faptele săvârşite pe pământ, se chinuie sau gustă din fericirea viitoare, şi te rogi lui Dumnezeu pentru ei, aşa cum se roagă slujitorii altarului şi că rugăciunea ta are putere la Dumnezeu, în nădejdea că Dumnezeu îţi va asculta rugăciunea ta pentru ei şi va putea să-i miluiască pe ei, şi atunci te arăţi credincios în Biserică, fiindcă şi morţii fac parte din Biserică. Dacă te rogi şi pentru creştinii care sunt în viaţă şi pentru ceilalţi oameni şi crezi că rugăciunea ta pentru ei nu va rămâne fără rod în faţa lui Dumnezeu, şi atunci eşti credincios în Biserică. Iată ce înseamnă să crezi în Biserică. Dacă trăieşti pe pământ viaţa Bisericii, dacă te străduieşti să duci viaţă cerească, sfântă, cu pace, atunci eşti credincios în Biserică.
Sfântul Ioan din Kronstadt, Liturghia – cerul pe pământ, Editura Deisis