– Când avem în faţă mai multe cărări, ce ne ajută să ne limpezim gândurile?
– În niciun caz să nu vă apucaţi să deschideţi Scriptura: “A! Zice despre nu-ştiu-ce!” În niciun caz să nu ascultaţi de primul gând. Ştiţi că noi trăim acum într-o mistică a primei trăiri instinctuale, a inimii. Ce-ţi vine în minte, primul lucru, ăla e. Sau unde simţi aşa o bucurie, gata, sigur e acolo. Cei mai mulţi dintre noi aşa ne luăm şi casele, şi căsătoriile: “Dar am simţit când am intrat că era fain, era casa mea!” Foarte periculoasă chestia asta. Şi toţi vin şi zic: “Dar părinte, dar mi l-a dat Dumnezeu!” “Dar de unde ştii?” “Păi am simţit!” Unde a zis Dumnezeu să te iei după simţire? Dar noi, dacă am simţit ceva, aia e! Păi unde a zis Dumnezeu: “Matei, simţi ceva?” Când a pus accent pe lucrurile astea? Nu vedeţi că a tăcut? E o nouă religie, paralelă cu credinţa creştină, dar Dumnezeu n-a mers după aceste stări, instincte, sentimente. Nu S-a trezit într-o dimineaţă: “Simţiţi că va fi o zi grea. Simţiţi asta, nu?” N-a zis niciodată aşa ceva, nu s-a luat după lucrurile astea, or noi trăim după lucrurile astea, noi aproape că respirăm după ele. Deci în niciun caz nu ne luăm după asemenea stări, după sentimente, după deschideri de cărţi, bileţele, bască, astea pot fi mari greşeli şi, după aceea, Dumnezeu e acuzat: “Dar eu am scos din bască şi Tu mi-ai dat! Şi acum nu s-a rezolvat! Şi acum e o cale grea, şi acum merge greu!” Nu.
În general, ar trebui să ascultăm de ceea ce zice Sfantul Antonie cel Mare, care zice să ai cuvânt din Biblie, din Evanghelie în primul rând, care sa-ti răsune.
[“A intrebat cineva pe avva Antonie, zicand: ce, pazind eu, voi placea lui Dumnezeu? Si raspunzand batranul, a zis lui: cele ce-ti poruncesc tie, pazeste-le! Oriunde vei merge, pe Dumnezeu sa-l ai inaintea ta intotdeauna. Si orice vei face, sa ai marturia din Sfintele Scripturi si ori in ce loc vei sedea, sa nu te misti degraba. Acestea trei pazeste-le si te vei mantui.” – Patericul Egiptean]
Deci ai trei variante. Asta înseamnă să cunoşti cât de cât Scriptura, măcar Evangheliile. Şi să ai un cuvânt din Evanghelie care concordă cu ceva. Mai potrivită e calea aceea pentru Evanghelie şi pentru cuvântul lui Dumnezeu şi pentru gândul lui Dumnezeu decât cealaltă. Deci întâi să ai un cuvânt din Evanghelie care să te atragă spre o cale. Al doilea: să asculţi glasul conştiinţei, să vezi ce spune conştiinţa. Al treilea: dacă nici aşa nu reuşeşti, să-ţi întrebi duhovnicul. Să staţi de vorbă, să vă lămuriţi. Dar ar trebui să existe şi primele două.
Să ai cuvânt din Evanghelie. Şi sunt foarte multe: “Păi, dacă-mi dă cineva o palmă, ce să fac?” Întoarce şi celălalt obraz! În Evanghelie sunt foarte multe cuvinte care, de fapt, lămuresc lucrurile. Zice: Iar în locul în care intraţi, nu plecaţi degrabă, până nu vă vor scoate afară – păi asta lămureşte foarte multe chestii! Noi suntem gata să plecăm din orice chestie. “Dom’le, nu-mi place aşa, nu mă simt eu bine…”. Nu te-ai scos încă afară, mai rămâi! Acolo unde te vei duce vei da de alte ispite. Măcar cu astea te-ai obişnuit. Pe alea, până le înveţi… Nu te iluziona, nu va fi uşor niciunde. În lume necazuri veţi avea – ăsta e un cuvânt clar, cât veacurile! N-a zis “Iar dacă sunteţi ai Mei, numai bucurii o să aveţi.” Nu, ci în lume necazuri veţi avea! Şi vor fi de toate felurile, şi pentru că sunteţi ucenici ai lui Hristos, şi mai mari decât alte necazuri din cauza asta.
Deci ţineţi minte această sită: glasul Evangheliei, glasul conștiinței, glasul duhovnicului.
Parintele Ciprian Negreanu, conferinta desfășurată la București (aprilie 2019)