„Şezând în ceruri, în stare preamărită, Fecioara rămâne Maica neamului omenesc, pentru care ea se roagă şi mijloceşte. Pentru aceasta Biserica îi adresează rugăciunile ei cerându-i ajutor. Ea acoperă lumea cu vălul său, rugându-se, plângând pentru păcatele lumii, iar la Judecata de Apoi, ea va mijloci înaintea Fiului său şi-i va cere milă. Ea sfinţeşte lumea naturală întreagă, în ea şi prin ea lumea atinge transfigurarea. Pe scurt, veneraţia Fecioarei însemnează cu pecetea ei toată antropologia şi cosmologia creştină, toată viaţa de rugăciune şi pietate”. (Serghei Bulgakov)

Continuare …

Zboară neîncetat cu gândurile la înălţimea duhovnicească, unde sălăşluieşte Cel a Cărui tovărăşie este mai însemnată şi mai vrednică de iubit decât orice tovărăşie de pe pământ. Lui slujeşte-I, cu El întovărăşeşte-te; Lui tămâiază-I, de El îndulceşte-te; Lui vorbeşte-I; despre El grăieşte; pe El iubeşte-L, şi iubeşte-L, şi iubeşte-L – cu toată inima, cu toată puterea, cu toată mintea ta! (Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici)

Continuare …

„Sfântul Ioan Teologul ne cutremură. Credinciosul, iubitul, teologul, evanghelistul, feciorelnicul, ucenicul Domnului, fiul tunetului, vulturul din înălțimi. Atâtea adjective lumești pentru ucenicul Iubirii, pentru cel care s-a aflat lângă Hristos Cel schimbat la Față pe muntele Tabor, care L-a văzut înviat, care a primit Duhul Sfânt, care a făcut-o pe Maica Domnului mama sa și a dus-o acasă la el, care L-a văzut și L-a auzit în peștera din Patmos pe Dumnezeu ca Judecător al lumii, ca pe Alfa și Omega, ca pe Cel dintâi și Cel de pe urmă, ca început și sfârșit al istoriei, cel care le-a auzit pe toate de la Însuși Hristos.” (Arhimandrit Arsenie Kotsopoulos)

Continuare …