Ne-a povestit cineva cum a mers la tribunal să îşi audă sentinţa. Cu o zi înainte se prezentaseră înaintea tribunalului doi oameni ca să depună jurământ împotriva lui. Omul, nevinovat, s-a tulburat. Pe drum vede un invalid cerşind în stradă. Îi întinde pomană şi zice: „Sunt în necaz, frate, roagă-te lui Hristos pentru mine!” – „Nu te teme, Dumnezeu o să îţi ajute!”, răspunde săracul. La tribunal, cei doi au declarat tremurând că nu pot să depună jurământ. Şi omul a fost eliberat.
Şi tu, când dai săracului, spune: „Roagă-te lui Hristos pentru mine!”, sau „pentru copiii mei”, sau „pentru răposaţii mei”.

Episcop Nicolae Velimirovici, Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi, vol. 2, Editura Sophia, Bucureşti, 2003, pp. 112-113

Leave a reply

required

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.