Vorbim despre secularizare și o plasăm în afara spațiului bisericesc, în vreme ce ea se află în interiorul Bisericii de multe ori. Am introdus duhul lumesc, însă acesta nu se referă doar la vestimentație și anumite comportamente. Este vorba despre un anumit mod de gândire.
Voi da un exemplu. Secularizarea înseamnă a transfera în Biserică stresul și ritmurile amețitoare ale modului de viață lumesc. Ce vreau să spun prin acest lucru? Să urmărim ce fac oamenii în lume: vor să reușească totul repede, fără prea multă osteneală. Același duh îl transmitem și în Biserică: oamenii vor să se sfințească într-un timp foarte scurt. Au făcut rost de un metanier, au citit o carte, au ascultat o predică… și vor să vadă lumina necreată! În felul acesta introducem în Biserică un mod de gândire lumesc. Pe când, în Biserică este nevoie de stăruință, de răbdare. Înveți să rabzi, să fii un om simplu și liniștit, să te lași în voia lui Dumnezeu!
Să vă spun încă un exemplu. Ce doresc oamenii din lume? Au o neliniște cumplită, care se transformă într-o tulburare obsesivă de a controla totul. Omul lumesc vrea să aibă controlul total asupra lucrurilor din viața lui, transferând și în Biserică această dorință a sa. După cum spune și Sfântul Ioan Scărarul, „egoismul îmbracă răutățile în chip de virtuți”. Adică îmbrăcam patimile noastre în haina virtuții. Așadar, vrem să avem totul sub control. Chiar și pe Însuși Dumnezeu! Ne interesează pe cine va judeca, cine va merge în iad, cine nu se va osândi, când ne va răspunde și în ce mod o va face…
Dorim să avem cunoașterea absolută a tainelor lui Dumnezeu. Pe când, în Biserică trebuie să ajungi la o
relație personală cu Dumnezeu, să îți lași viața în mâinile Lui, să înveți să te lași în voia Lui. Cuvântul care l-a spus Hristos când se afla pe Cruce: „fie voia Ta!”, să îl căutăm toată viața noastră! Să înveți să trăiești conform cu realitatea, și să nu dorești să controlezi totul, imprimând vieții tale direcția voii tale personale.
Putem da nenumărate exemple ale secularizării și ale denaturării vieții duhovnicești, fenomene foarte răspândite în multe privințe, cum ar fi: pietismul, preocuparea de a respecta minuțios litera legii, stresul, ideile fixe…
Părintele Haralambos Papadopoulos