În Duminica a XXIII- a după Cincizecime, numeroși creștini s-au adunat la Mănăstirea Suruceni pentru a participa alături de obștea monahală la Sfânta Liturghie, oficiată de slujitorii așezământului monahal.
Evanghelia acestei Duminici ne vorbeşte despre una dintre cele trei minuni consemnate în Scriptură prin care Mântuitorul a biruit puterea morţii. Alături de „Învierea fiului văduvei din Nain” şi „Învierea lui Lazăr”, „Învierea fiicei lui Iair” ne arată darul nepreţuit al veşniciei, dăruit „în” şi „prin” Învierea lui Hristos. Minunea relatată ne pregăteşte duhovniceşte să înţelegem că Acela Care a ridicat-o pe fiica lui Iair din moarte ne va învia şi pe noi, că El este Dumnezeu adevărat, Cel prin Care toate s-au făcut, Cel Care a venit nu să osândească lumea, ci ca lumea să se mântuiască prin El.
Hristos intră în casa lui Iair şi găseşte mulţimea îndurerată. În fața deznădejdii care îi cuprinsese pe toți, Domnul Învierii spune: „Nu plângeţi, n-a murit, ci doarme!” (Luca 8,53). Ajuns lângă patul pe care zăcea copila, Hristos porunceşte ca un Stăpân al vieții: „Copilă, scoală-te!”, iar duhul ei s-a întors și ea a înviat îndată (Luca 8,55-56). Și noi ne asemănăm cu această copilă înviată de Domnul Hristos, pentru că devenim asemenea morţilor prin păcatele pe care le săvârşim. Şi atunci El ne prinde de mână şi ne zice: ţie îţi poruncesc, scoală-te!
„Oamenii din ziua de azi L-au pierdut pe Dumnezeu ca punct de reper și nu-și mai pun nădejdea în marea Sa milostivire. Ei își plâng de milă și dau vina pe Dumnezeu, Care singur este Bun, iar atunci când se abat asupra lor necazuri și năpaste, ei rup orice legătură cu Singurul Care ar putea să-i izbăvească din moarte,” ne spune arhim. Zaharia Zaharou.
Chiar dacă oamenii uită acest adevăr, cu toții vom trece de la moarte la viață, iar felul în care va fi această trecere depinde de noi. Meditând la cele viitoare, părintele Simeon Kraiopoulos menționează: „Și după cum a înviat El vom învia și noi. Ceea ce este Hristos după înviere, aceea va deveni și omul atunci când se va uni cu Hristos. Nu este doar un om bun. Creștin înseamnă un mic Hristos. În cele din urmă, pe fiecare dintre noi Hristos îl face ceea ce este El însuși. Nu doar ne povățuiește dinafară, El vine înlăuntrul nostru și ne ia în Sine, ne unim cu El și devenim asemenea Lui. Asemenea lui Hristos încă din această viață. Ne vom întregi în viața de dincolo.”
Ceea ce pentru om este moarte, pentru Dumnezeu este doar adormire, pentru că la El nu există moarte, ci numai „lumina Vieții” (In 8, 12). Pentru cel care trăiește în Hristos, moartea nu mai este sfârșit, ci un „somn învietor”, cum spune imnografia pascală despre Domnul Care, deși a fost pus în mormânt cu trupul, cu sufletul Său unit cu Dumnezeirea a coborât în adâncurile iadului și ale morții. Iar trezirea fiecărui om care adoarme „cu nădejdea învierii și a vieții veșnice” rămâne garantată de însăși Învierea lui Hristos, Cel ce „pentru noi a murit, pentru ca noi — ori de veghem, ori de dormim — împreună cu El să viețuim” (I Tes. 5, 10).
În această zi, Biserica prăznuiește Așezarea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Gheorghe în Biserica din Lida. Cu acest prilej, credincioșii prezenți au avut posibilitatea să se închine la racla cu părticele din sfintele sale moaște, păstrate cu evlavie în Sfânta Mănăstire.
În cadrul Sfintei Liturghii, numeroși creștini au primit împărtășirea cu Trupul și Sângele Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
