Cea de a patra duminică după Sf. Paşti a coincis cu hramul Mănăstirii Suruceni, zi în care este prăznuit Sf. M. Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă.
Sute de credincioşi obişnuiesc să poposească la această mănăstire, unde găsesc linişte şi alinare duhovnicească. Cu deosebită căldură şi dragoste sunt primiţi toţi pelerinii, maica stareţă Egum. Epistemia, fiind inima sfântului aşezământ.
În acest context maica stareță a menționat următoarele: „Credem că fiecare credincios care vine la mănăstire este îndreptat de Însuşi Dumnezeu. În faţa Celui de Sus suntem toţi deopotrivă. Astfel, încercăm să formăm o comunitate, în primul rând de nevoitoare ale mănăstirii, dar şi de comuniune şi întrajutorare cu enoriaşii noştri.
Multă lume vine să se roage ocrotitorului aşezământului, Sf. Gheorghe, dar şi să se închine Sfintelor moaşte ale Cuv. Antipa, Sf. Mc. Epictet şi Astion, expuse spre închinarea tuturor. Mănăstirea nu este doar un loc de refugiu, dar şi un loc de formare a dascălilor şi profesorilor de religie din republică, aici activând Seminarul Teologic de fete „Regina Maria”.
Avem şi inițiative sociale, în special de îngrijire la domiciliu a neputincioşilor, precum şi asigurarea cu hrană a celor din familii socialmente vulnerabile”.
Serviciul divin praznical a fost oficiat de către un sobor de preoţi, după care a urmat slujba Acatistului şi Te-Deum de mulţumire, sărbătoarea încheindu-se cu o agapă pregătită pentru toţi credincioşii.
Nevoitoarele dimpreună cu seminaristele au intonat slăviri duhovniceşti, aşternând astfel o deosebită mireasmă în sufletele celor prezenţi.
