În ziua căsătoriei voastre, la citirea apostolului în timpul Sfintei Liturghii, Domnul v-a dat cuvântul: „Purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos” (Galateni 6:2). Și încă: astăzi am stat cu lumânări aprinse, mărturisind bucuria, căci prin căsătoria voastră, veșnicia a intrat în timp, Împărăția lui Dumnezeu s-a apropiat, căci este scris: Împărăția lui Dumnezeu a venit deja, atunci când doi nu mai sunt doi, ci una. Cu toate acestea, această unitate, care constituie Împărăția lui Dumnezeu, se dă în chip sămânță și trebuie crescută prin nevoință. Căci dragostea este și bucurie, și duioșie, și încântare unul de celălalt, dar dragostea este și nevoință: „Purtați-vă sarcinile unii altora și așa veți împlini legea lui Hristos.”
Adesea, în icoanele Nașterii Maicii Domnului, vedem reprezentată scena în care Ioachim și Ana stau îmbrățișați. Aceasta este, poate, cea mai frumoasă imagine a tandreței și dragostei omenești, care poate fi atât de curată, atât de profundă, încât se deschide către tot ceea ce este sfânt și ceresc și poate naște ceea ce este cel mai sfânt, pe care pământul îl poate purta. Prețuiți, păstrați acea iubire omenească, care v-a adus unul lângă celălalt și care v-a unit.
Mântuitorul ne-a spus: „Credeți în lumină și veți fi fii ai luminii” (Ioan 12:36). Dumnezeu v-a dăruit unul altuia, așa cum i-a dăruit pe Rebeca lui Isaac și pe Isaac Rebecăi (Facerea 24); întâlnirea voastră este în Dumnezeu, căsătoria este Taină, iar Cel care o săvârșește este Hristos Mântuitorul, și nu întâmplător, nu în zadar L-am rugat să fie aici așa cum a fost la Cana Galileii (Ioan 2:1-11), și cu binecuvântarea Sa să vă unească în căsătorie. Credeți în lumină, în acea lumină pe care Domnul a aprins-o în fiecare dintre voi, și păziți această lumină, apărați-o de orice întunecare, și nu vă temeți de niciun fel de întuneric, de nicio umbră, care încă înconjoară orice lumină pe pământ. Pentru că lumina strălucește în întuneric (Ioan 1:5), și chiar atunci când întunericul nu a primit-o și nu a devenit el însuși lumină, nu poate nici să o stingă, nici să se apere de ea, căci cea mai mică scânteie de lumină transformă întunericul absolut în întuneric pătruns de razele acestei lumini.
Ne-am rugat ca Domnul să vă dăruiască credință: o credință puternică, neclintită în El, dar și o credință puternică și neclintită unul în celălalt. Credeți unul în celălalt! În aceasta este lumina, și nu vă temeți de nimic. Așa cum spune un scriitor contemporan, a spune celuilalt: „Te iubesc” înseamnă a-i spune „Tu nu vei muri niciodată.” A iubi și a crește în această iubire, prin nevoință, uneori eroic, înseamnă a confirma valoarea eternă a celuilalt. Acum vi s-a dat nu doar aceasta, ci v-a fost încredințată ca nevoință.
Am înconjurat de trei ori analoiul, pe care se afla Sfânta Evanghelie, care reprezintă atât cuvântul lui Hristos, cât și pe Însuși Mântuitorul Hristos. În centrul vieții voastre, în centrul călătoriei voastre, să fie această Evanghelie, cu singura poruncă pe care ne-a dat-o Maica Domnului: „Orice vă va spune El, faceți” (Ioan 2:5). Și atunci sărăcia omenească, neputința omenească, lipsa omenească pot să se transforme instantaneu în bogăția profundă, nesfârșită a Împărăției lui Dumnezeu, așa cum apele obișnuite ale spălării la Cana Galileii s-au transformat în vinul bun al Împărăției Cerești.
Nu vă temeți să mergeți pe acest drum — îngust, solicitant: înaintea voastră a mers Crucea; Hristos a parcurs întregul drum înainte de a vă chema să-L urmați. El a deschis calea, El vă cheamă nu în necunoscut, ci să mergeți pe drumul pe care El Însuși a mers. Și mai mult decât atât: El Însuși este Calea, Adevărul și Viața. Și promisiunea Sa, rostită la această cununie a voastră, este că v-au fost pregătite cununi de slavă, iar aceste cununi El le păstrează, ca să vi le dea atunci când veți obține ultima biruință a credincioșiei.
Domnul să vă binecuvânteze cu harul Său. „Puterea lui Dumnezeu se desăvârșește în slăbiciune” (2 Corinteni 12:9): nu căutați tăria, ci încredințați-vă voii lui Dumnezeu, călăuzirii Sale, atunci puterea lui Dumnezeu se va desăvârși și în slăbiciunea voastră, și veți putea spune, din experiență, ceea ce a mărturisit apostolul Pavel din experiența sa: „Toate le pot în Hristos, Cel ce mă întărește” (Filipeni 4:13). Fie ca puterea, mila, bucuria și tăria lui Dumnezeu să fie cu voi. Amin.
Predică la Taina Cununiei
18 iulie 1981
Mitropolitul Antonie de Suroj