Să fim atenți, păzindu-ne mintea! Ne vine în minte un gând stăruitor fără noimă. Încercăm să-l alungăm, dar nu se dezlipește. Atunci ne folosim de împotrivire, după cum spun Părinții. Împotrivirea are două înfățișări. Spunem deci: “Fugi diavole de aici! Eu sunt creștin!“. Nu pleacă, este obraznic! Atunci ne folosim de a doua metodă și ne smerim pe noi înșine la propriu, și spunem: “măi, dobitocule, nu ți-e rușine? Ești om sau diavol? Ce sunt acestea pe care la cugeți?”. Acest lucru îl zdrobește pe diavol și îl risipește imediat. Si atunci intervine harul dumnezeiesc și ne mângăie. De aceea, păziți-vă mintea!
Nu pierdeți timpul în zadar, nu ascultați lucruri nefolositoare! Nu duceți vorba de la unul la altul! Păstrați-vă programul cu acrivie! Vă prisosește timpul? Alergați în camera voastră și deschideți o carte! Cuvintele Părinților sunt cuvinte ale Duhului Sfânt! Din acest motiv ele ne hrănesc sufletește, ne trezesc, ne povățuiesc, ne provoacă, ne învață! Așadar, Părinților, luați aminte! Trebuie să biruim!