Pocăința nu înseamnă aderarea la o sectă, ca apoi să se spună: ”m-am mântuit”. Pocăința nu are sfârșit, nu are hotar.
Adevărată este acea pocăință care se află într-un continuu progres până în clipa morții. În credinta Ortodoxă, pocăința continuă urmată de alte virtuți duhovnicești, face sfinți!