Sfântul Macarie cel Mare (295-392 d. Hr.), cunoscut și ca Macarie Egipteanul, a fost unul dintre Părinţii pustiei egiptene cu cea mai mare autoritate, fiind ucenic al sfântului Antonie cel Mare. El era de origine egiptean, dintr-un sat numit Ptinapar, provenind dintr-o familie creştină foarte evlavioasă. Părinţii lui l-au silit să se însoare, însă, el a fugit de viaţa lumească şi după moartea părinţilor săi, a ales să trăiască viaţa pustnicească.
Foarte de curând, Macarie a început să fie puternic ispitit de diavol prin felurite încercări, dar prin stăruinţa să şi dragostea cea mare pentru Hristos, fericitul a biruit şi s-a făcut pildă a vieţii îngereşti în trup.
Multe sunt pildele şi minunile săvârşite de Sfântul Macarie în lunga sa vieţuire duhovnicească în pustie. Prin unele dintre ele s-a arătat că Sfântul căpătase de la Hristos putere şi asupra morţii, astfel încât fericitul Macarie s-a învrednicit a săvârşi învieri.
Astfel, întrucât într-o eparhie un episcop eretic începuse a răspândi o erezie care susţinea că Hristos a avut doar un trup aparent, episcopul dreptcredincios al locului l-a chemat pe Macarie pentru a stinge această rătăcire. Deşi Sfântul Macarie i-a arătat episcopului eretic prin cuvintele Simbolului credinţei ca se afla în înşelare, necredinţa acestuia a persistat, forţându-l pe Cuvios să ruşineze rătăcirea aceluia printr-o minune dumnezeiască.
După o oră de stăruinţa în rugăciune, Macarie a înviat un om dintr-un mormânt şi nu vreunul mort de curând, ci unul mort de foarte mult timp. Cel înviat, neauzind de Hristos până la moartea sa, a fost botezat de Macarie şi făcut ucenic al său. Ucenicul a mai trăit trei ani de la învierea sa din morţi.
În multe rânduri Macarie s-a luptat făţiş cu puterile necurate, dar cel mai bine vedem desăvârşirea acestui minunat sfânt în relatarea sfârşitului sau, în care se arata nesfârşita sa smerenie:
„Fericitul Macarie sărutând pe toţi cei ce erau lângă dansul şi pentru dânşii rugându-se, şi-a ridicat ochii şi mâinile în sus, zicând cel mai de pe urmă cuvânt: În mâinile Tale, Doamne, îmi dau duhul meu. Şi astfel şi-a dat fericitul său suflet, lăsând multă plângere ucenicilor. Apoi, adaugă Serapion şi aceasta, pe care a auzit-o de la Cuviosul Pafnutie, care era unul din ucenicii lui Macarie: ca acel sfânt suflet, fiind ridicat de heruvimi şi spre cer suindu-se, unii din părinţi priveau cu ochii sufleteşti spre diavolii cei din văzduh cum stau departe şi strigau: „O! de ce slava te-ai învrednicit, Macarie”.
Iar Sfântul le răspundea: „Nu, căci încă mă tem, pentru că nu mă ştiu de am făcut vreun lucru bun”. Apoi vrăjmaşii cei ce erau în văzduh, strigau: „Cu adevărat ai scăpat de noi, Macarie”. Iar el le zicea: „Ba nu, căci îmi mai trebuie ceva ca să scap”. Şi fiind acum înăuntrul porţilor cereşti, diavolii plângând, strigau: „A scăpat de noi, a scăpat!”. Iar el cu mare glas le-a răspuns: „Cu adevărat am scăpat de meşteşugirile voastre, cu puterea Hristosului meu fiind îngrădit”. Astfel a fost viaţa, sfârşitul şi mergerea la veşnica viaţa a Cuviosului părintelui nostru Macarie.”
Troparul Sfântului Macarie cel Mare
Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat, purtătorule de Dumnezeu, Părintele nostru Macarie. Şi cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţa. Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere, slava Celui ce te-a încununat pe tine, slava Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
Acatistul Sfântului Macarie Egipteanul (cel Mare)
Rugăciunile începătoare:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!
Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfânta Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se Numele Tău, vie Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţa, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.
Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Troparul, Glasul 1: Locuitor pustiului şi înger în trup şi de minuni făcător te-ai arătat purtătorule de Dumnezeu, părintele nostru Macarie; şi cu postul, cu privegherea, cu rugăciunea, cereşti daruri luând, vindeci pe cei bolnavi şi sufletele celor ce aleargă la tine cu credinţa. Slavă Celui ce ţi-a dat ţie putere, Slava Celui ce te-a încununat pe tine, Slava Celui ce lucrează prin tine tuturor tămăduiri.
Apoi se zic Condacele şi Icoasele:
Condacul 1
Viaţă fericită ducând în lume, te-ai învrednicit a te sălăşlui în pământul celor blânzi, împreuna cu cetele fericiţilor, Macarie, purtătorule de Dumnezeu, iar locuind în pustiu ca într-o cetate, ai primit de la Hristos harul minunilor. Pentru aceasta te cinstim: Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Icosul 1
De fel din Egipt şi de un nume cu Sfinţii Strămoşi Avraam şi Sara, Părinţii tăi şi-au înfrumuseţat viaţa cu înfrânarea şi cu postul, cu rugăciunile şi privegherea, cu milosteniile şi cu multe alte fapte bune. Iar neroditori fiind, se depărtaseră de traiul însoţirii, însa cu duhul erau tot uniţi. Pentru aceasta întreita raza a dragostei Sfintei Treimi o au găzduit în inimile lor, şi însuşi Sfântul Patriarh Avraam le-a vestit în vedenie dezlegarea nerodirii prin fericitul rod ce avea să fie lumina lumii.
Bucură-te, cu tatăl tău, preotul Avraam, de bucuria vederii sfântului patriarh;
Bucură-te, ca răpindu-li-se averile, Părinţii tăi au nădăjduit în Domnul;
Bucură-te, că au fost mângâiaţi de dumnezeiasca lumina a buneivestiri;
Bucură-te, că nu au zăbovit în a urma voii Domnului;
Bucură-te, că s-au mutat după dumnezeiasca rânduiala lângă pustia în care aveai să-I slujeşti Lui;
Bucură-te, ca tatăl tău a fost ridicat din boala cea de moarte cu mâna tare;
Bucură-te, ca îngerul lui Dumnezeu i-a vestit milă şi binecuvântarea de Sus;
Bucură-te, ca lăcaş Sfântului Duh te-a numit;
Bucură-te, ca numele fericirii ţi-a dăruit;
Bucură-te, ca vieţuirea îngereasca, roditoare a mântuirii multora, ţi-a zugrăvit;
Bucură-te, ca Părinţii tăi au mulţumit Domnului cu bucurie şi cutremur;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 2
Zămislit de Părinţii tăi la bătrâneţile lor, ai alergat, fericite, cu dor dumnezeiesc, la izvorul cunoştinţei de Dumnezeu. Şi deprinzând Sfintele Scripturi, neobosit umblai pe cărările înţelepciunii, iar în inima păzeai nestinsa lumina sfintei cântări de Aliluia!
Icosul 2
Cu viaţa cea fericită, ca şi cu o neîntinata mireasa, doreai să te însoţeşti. Iar când Părinţii tăi, uitând de îngereasca sfătuire, te-au silit spre însoţire cu femeie, te-ai înălţat ca o pasăre peste cursa vânătorilor. Aşa ai putut împlini şi voia părintească, dar şi păzi nestricata fecioria trupului şi sufletului, pe care le închinasei lui Dumnezeu.
Bucură-te, ca în strâmtorare, ochii sufletului la Dumnezeu i-ai ridicat;
Bucură-te, ca El a pus sfat bun în inima ta;
Bucură-te, că ai împlinit voia Lui cu nădejde neclintită;
Bucură-te, ca prefăcându-te bolnav, după ospăţul de nuntă ai ieşit şi ai alergat spre ajutorul de Sus;
Bucură-te, că aşa ţi-ai păzit fecioria cea închinata Domnului;
Bucură-te, că ai mers în muntele Nitriei şi în vis ai văzut un bărbat minunat, strălucind ca lumina;
Bucură-te, ca el ţi-a arătat puştiul unde aveai să te sălăşluieşti;
Bucură-te, ca la întoarcerea acasă, mireasa ta a trecut la Domnul întru feciorie curata;
Bucură-te, smerire de sine prin gândul la moarte;
Bucură-te, negrija de cele pământeşti şi încredinţare de sine lui Dumnezeu;
Bucură-te, ca şi părinţii tăi s-au bucurat de curăţia vieţii tale;
Bucură-te, că le-ai slujit cu dragoste şi osârdie până la moarte;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 3
Ai căutat, Fericite Macarie, cu râvna, un sfânt călăuzitor pe calea mântuirii şi pururea te rugai lui Dumnezeu pentru aceasta. Iar într-o zi, de praznicul unuia dintre sfinţi, când pregăteai prânzul, mai ales pentru cei săraci şi scăpătaţi, ai văzut în biserică un monah, venit pentru împărtăşirea cu Sfintele Taine, şi ai cunoscut chipul vieţii celei îmbunătăţite. Drept aceea l-ai chemat după slujba la ospăţ şi luându-l de-o parte l-ai rugat să primească să-ţi fie sfetnic bun în viaţă, ca împreuna să-I cântaţi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 3
A doua zi ai alergat la bătrânul monah, care ţi-a primit mărturisirea şi tainele inimii, după care te-a povăţuit îndelung. Iar seara, pe când te odihneai, şi-a ridicat mintea în rugăciune spre Dumnezeu şi a văzut în vedenie un sobor de monahi cu chipuri albe şi aripi care te îndemnau spre dumnezeiasca trezvie şi râvna în slujba lui Dumnezeu.
Bucură-te, ca prin povăţuitorul tău, Hristos te-a chemat spre mântuirea multora;
Bucură-te, ca printr-însul ai primit îngereasca chemare;
Bucură-te, că te-a grăbit spre cele plăcute Domnului;
Bucură-te, că te-a învăţat multe despre rugăciune, priveghere şi post;
Bucură-te, ca întors acasă, ai împărţit toate ale tale săracilor;
Bucură-te, că ai îmbrăţişat sărăcia de bunăvoie şi ai urmat lui Hristos;
Bucură-te, ca în mâinile sfântului bătrân ţi-ai lepădat voia;
Bucură-te, ca el a primit-o şi a slujit-o cu dragoste înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că te-a învăţat lucrul mâinilor spre aşezarea duhovnicească;
Bucură-te, că ţi-a făcut chilie nu departe de dânsul şi te-a îngrădit cu porunci de suflet ziditoare;
Bucură-te, că te-a născut la viaţa îngereasca binecuvântata;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 4
Ai sporit, Sfinte Macarie, în legea Domnului, prin alergarea pe calea cea strâmta a vieţii monahiceşti, încât episcopul locului aflând despre vieţuirea ta fericită te-a făcut cleric cu de-a sila, deşi erai încă tânăr. Dar tu, după o vreme ai fugit de acolo, căci ardeai de dorul liniştii celei după Dumnezeu, întru care neîncetat să-I cânţi: Aliluia!
Icosul 4
Întru lucrul mâinilor şi rugăciune neîncetata a inimii te-ai întărit, fericite, îngrădindu-te cu Crucea Domnului în războiul de gânduri, năluciri şi înfricoşate năvăliri pe care diavolul ţi l-a ridicat împotriva. Şi cum, pătruns de frica cuviincioasă şi dragostea de Dumnezeu, întru nimic socoteai meşteşugirile lui, a ridicat peste tine război prin oameni, făcând pe o tânără ce luase în pântece din desfrânare să arunce asupra ta păcatul cel cumplit.
Bucură-te, priveghere neîncetata cu duhul;
Bucură-te, înstrăinare de tulburările lumii;
Bucură-te, că ai fost învinuit şi ocărât pe nedrept;
Bucură-te, că ai fost târât prin sat cu negrăită batjocură;
Bucură-te, că ai fost tras de păr şi călcat cu picioarele;
Bucură-te, că ai fost bătut cu beţele de toţi până aproape de moarte;
Bucură-te, că abia te-au lăsat viu, punându-se pentru tine chezaş un cinstit bărbat;
Bucură-te, ca fiind gata să moară pentru tine, acesta te-a adus la chilie;
Bucură-te, că lucrai ziua şi noaptea să hrăneşti pe femeia însărcinată;
Bucură-te, ca prin dreapta judecată a Domnului, ea nu a născut până ce nu a mărturisit clevetirea;
Bucură-te, ca toţi s-au pocăit şi au alergat să-ţi ceară iertare;
Bucură-te, că te-ai păzit de slava omenească, fugind de acolo în pustie;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 5
Trei ani ai petrecut într-o peşteră, Părinte, după care te-ai dus la Sfântul Antonie cel Mare în Muntele Faran, iar el te-a primit cu dragoste să-i fii ucenic în pustniceştile nevoinţe. Şi ai sporit în ele prin ascultare, încât erai numit de ceilalţi fraţi tânăr bătrân. Căci din tinereţe arătai viaţa aleasă şi te luptai ziua şi noaptea cu diavolii, păzind neclintit zidul întemeiat de Hristos, Căruia Îi cântai: Aliluia!
Icosul 5
Prin smerenie şi pomenirea neîncetata de Dumnezeu ai stins mulţimea săgeţilor vrăjmaşului, luând de la Hristos, la patruzeci de ani de la naşterea ta, darul tămăduirilor şi al proorociei, precum şi stăpânire asupra necuratelor duhuri. Apoi te-ai învrednicit treptei preoţeşti şi ai fost călăuzitor părinţilor celor ce vieţuiau în schit.
Bucură-te, suflet stăpânit de focul Duhului;
Bucură-te, inima întărită cu hrană duhovnicească;
Bucură-te, biserica sfinţită în care locuieşte Hristos;
Bucură-te, ca pe Marele Antonie adeseori l-ai cercetat;
Bucură-te, ca de dânsul ai fost mult povăţuit;
Bucură-te, ca împreuna v-aţi împărtăşit de tăria cuvintelor duhovniceşti;
Bucură-te, că ai moştenit toiagul pe care Sfântul Antonie îşi sprijinea trupul;
Bucură-te, că precum Elisei de la Ilie, ai luat şi îndoit duh;
Bucură-te, că ai izgonit căpetenii diavoleşti cu postul şi rugăciunea;
Bucură-te, ca prin turnare cu apa sfinţită ai izbăvit pe o femeie de asemănarea de animal;
Bucură-te, că ai îndemnat-o apoi spre râvna sporită în împărtăşirea cu Sfintele Taine;
Bucură-te, că ai risipit înşelarea celor cuprinşi de farmece;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 6
Prin ungerea cu untdelemn sfinţit ai făcut sănătoasă pe o fecioară plină de răni şi pe mulţi ai tămăduit prin rugăciune de boli, vrăji şi amăgirea ereticească, chiar şi morţi ai înviat cu puterea lui Hristos, că întru slava Lui să se înalte din multe inimi cântarea întreit sfânta: Aliluia!
Icosul 6
Pe o căpetenie a întunericului ai alungat-o din cel în care intrase prin patima mândriei şi lucra prin el false minuni şi închipuiri eretice. Căci la cererea stăruitoare a episcopului, te-ai rugat din adâncul inimii, iar pentru mântuirea multor înşelaţi te-ai înarmat cu credinţa şi ai înviat un mort din cei de demult. Atunci diavolul a fost izgonit cu putere din cel stăpânit, iar tu ai botezat pe cel înviat, dăruind lui Hristos mulţime de popor.
Bucură-te, prin care slava lui Dumnezeu s-a arătat;
Bucură-te, surpare a puterii vrăjmaşe prin lucrarea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că te-ai învrednicit de dumnezeiască insuflare;
Bucură-te, sfânta nevoinţa întru teama de a nu cădea în slava deşartă;
Bucură-te, ca prin ţine Hristos a şters lacrimile celor necăjiţi;
Bucură-te, că ai descoperit văduvei mâhnite zălogul cel ascuns;
Bucură-te, ca pe bărbatul ei l-ai înviat ca să spună unde a pus visteria cea străină;
Bucură-te, izbăvitorul văduvei şi orfanilor de amară robie;
Bucură-te, ca şi pe un alt mort l-ai înviat, ca să scapi pe cel învinuit pe nedrept;
Bucură-te, ca cel adormit i-a mărturisit din groapă nevinovăţia;
Bucură-te, că nu ai căutat să afli pe cel vinovat, nădăjduind în judecata lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai arătat atunci că lucrul tău era milă, iar nu judecata;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 7
Pe cel îndrăcit, care avea în sine pe diavolul îmbuibării şi mistuia că nimic toată mâncarea primită, l-ai tămăduit prin rugăciune şi post, povăţuindu-l spre înfrânare şi lucrul mâinilor. Iar pentru calcarea sfintelor porunci te mâhneai şi plângeai şi întru Duhul Sfânt te rugai pentru toată lumea, încât chiar şi pe cei din muncile iadului îi umbreai cu milostivirea. Pentru aceasta, cântam împreuna cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul 7
Cu puterea lui Dumnezeu l-ai silit pe diavol să-şi arate pe fata mulţimea meşteşugurilor cu care îi ispitea pe monahii din mănăstire, iar pe singurul dintre fraţi care îi făcea voia, l-ai adus la mărturisire curata şi la sporirea în lupta cea bună.
Bucură-te, ca pentru a-i înfrânge ruşinea, te-ai arătat celui căzut însuti ispitit de patimile ce-l stăpâneau;
Bucură-te, că aşa a aflat îndrăznire spre mărturisire şi pocăinţa;
Bucură-te, că l-ai întărit în postire şi cugetarea cea după Dumnezeu;
Bucură-te, că l-ai îndemnat să înveţe părţi din Evanghelie şi alte sfinte cărţi;
Bucură-te, că l-ai învăţat să nu primească gândul cel rău;
Bucură-te, ca fratele sculat din păcat, s-a arătat apoi mai potrivnic celui rău decât toţi ceilalţi;
Bucură-te, ca primind pe doi tineri bogaţi, i-ai aflat după o vreme mari nevoitori ai lui Hristos;
Bucură-te, că întru osteneli şi răbdare se umpleau de harul dumnezeiesc;
Bucură-te, că ai văzut cum îngerul lui Dumnezeu îi păzea cu arma de foc;
Bucură-te, că ţi s-a descoperit cum din gura lor ieşea foc până la cer;
Bucură-te, ca adormind ei întru Domnul, ai întărit pe fraţi cu descoperirea sfinţeniei lor;
Bucură-te, virtute atotvăzătoare;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 8
Viaţă curată şi fără de răutate a celor două femei măritate ţi-a descoperit-o Cel de Sus, încât însuti te-ai minunat şi ai zis: cu adevărat, nici fecioare, nici femei măritate, nici monah, nici mirean, ci hotărârea cea bună o caută Dumnezeu, primind-o ca pe însăşi fapta bună şi după alegere trimite fiecăruia pe Sfântul Duh, care lucrează şi îndreptează viaţa celor ce vor să se mântuiască. Pentru aceasta, întru smerenia inimii păzim cântarea întreit sfânta: Aliluia!
Icosul 8
Împreuna cu Sfântul Macarie Alexandrinul, prietenul tău întru Domnul, ai fost exilat de episcopul Luciu, eretic arian, cel care pe fericitul episcop Petru l-a izgonit. Şi duşi de ostaşi într-un ostrov în care era necunoscut numele lui Hristos Dumnezeu, aţi alungat pe diavoli cu rugăciunea şi cu facerea de minuni. Atunci poporul ce slujea la idoli a primit credinţa în Hristos şi s-a botezat, ridicând o sfânta biserică spre slava lui Dumnezeu.
Bucură-te, cetate întărită prin dragostea duhovnicească de frate;
Bucură-te, izbăvire de îndrăcire a fiicei slujitorului idolesc;
Bucură-te, vrednicie apostolească;
Bucură-te, ca pe mulţi i-ai născut la viaţa întru Hristos;
Bucură-te, ca vestirea minunilor voastre a ieşit în tot pământul;
Bucură-te, ruşinare a prigonitorilor răucredincioşi;
Bucură-te, ca episcopul eretic a trimis în taina sa vă întoarcă în pustia schitului;
Bucură-te, ca de pretutindeni venea la tine mulţime de popor;
Bucură-te, ca pe mulţi îi învăţai prin cuvinte de Dumnezeu insuflate;
Bucură-te, tămăduire a neputinţelor sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, liman de odihnă al străinilor;
Bucură-te, mustrare cu blândeţe a celor biruiţi de patimi;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 9
Pe ucenicul iubitor de arginţi, care ţi-a nesocotit mustrarea şi nu s-a curăţit de lepră patimii l-a ajuns, după moartea ta, şi lepră trupească, iar pe înfricoşatul slujitor idolesc l-ai făcut, prin cuvântul cel bun, mieluşel al lui Hristos. Pentru aceasta slăvim milostivirea şi dreptatea cu care Dumnezeu se îngrijeşte de făptura Sa, şi alergăm la limanul netulburat al iubirii Sfintei Treimi, cântându-I împreuna cu tine: Aliluia!
Icosul 9
Cu gândul de a merge în pustia dinlăuntru te-ai luptat cinci ani, temându-te de ispitirea vrăjmaşului. Dar cum prin îndelunga ta răbdare voia Domnului s-a vădit, ai mers acolo şi ai aflat doi monahi care de treizeci de ani se nevoiau în arşiţa şi ger cu dumnezeiasca tărie. Pentru care, Părinte, te-ai pogorât şi mai mult în oceanul smereniei, adâncindu-ţi mintea în teamă curata de Domnul. Căci, prin aducerea aminte de Judecată şi de focul cel veşnic al neiubirii, îţi topeai trupul ca şi cu nişte năprasnice stihii.
Bucură-te, că ai murit lumii, dar ai aflat Viaţa întru Hristos;
Bucură-te, minte neatinsă de săgeţile ocărilor;
Bucură-te, cuget netulburat de veninul laudelor;
Bucură-te, desăvârşită neagonisire de cele lumeşti;
Bucură-te, micşorare de sine întru mărirea lui Hristos;
Bucură-te, tăcere făcută lăcaş al Cuvântului dumnezeiesc;
Bucură-te, cădere cu faţa la pământ înaintea Chipului mântuitor;
Bucură-te, ridicare a mâinilor spre primirea dumnezeiescului har;
Bucură-te, fuga de oameni pentru alipirea de Dumnezeu;
Bucură-te, chemare a milostivirii de Sus ce stăvileşte războiul patimilor;
Bucură-te, că ai primit în inima întipărirea Chipului Iubirii;
Bucură-te, zbor al închinării spre veşnicia Iubirii;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 10
Ca un fericit părtaş la bucuria nestricăcioasă a Învierii te-ai arătat, Părinte, căci acopereai neputintele omeneşti şi te osteneai în rugăciune pentru izbăvirea celor ispitiţi, izvorând lumii deznădăjduite tăria cantării îngereşti: Aliluia!
Icosul 10
Pe tâlharul ce îţi fură din chilie l-ai ajutat ca un străin de cele ale tale, iar pe ucenicul ispitit de o desfrânata, care a alergat în rugăciune la mijlocirea ta, o mâna nevăzută l-a răpit, aducându-l în chilie, unde te rugai lui Dumnezeu pentru dânsul. Pentru aceasta, cu bucurie îţi cântam:
Bucură-te, înstrăinare de toate cele trecătoare;
Bucură-te, plămădire întru realităţile cereşti;
Bucură-te, privire a lumii ca prin ochii Icoanei;
Bucură-te, zugrăvire pe tăbliţa inimii a Icoanei Iubirii;
Bucură-te, slava şi mulţumire lui Dumnezeu pentru toate;
Bucură-te, izvor de pace cerească;
Bucură-te, înainte-vedere a celor de departe ca şi a celor de aproape;
Bucură-te, suflet curăţit până în adânc de harul dumnezeiesc;
Bucură-te, tărie a dragostei ce sprijini pe cei ispitiţi;
Bucură-te, sculare la Viaţa a celor căzuţi;
Bucură-te, însuti părtaş în suferinţe al mângâierii lui Hristos;
Bucură-te, însuti răpit prin văzduh de dumnezeiasca mâna;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 11
După nouăzeci şi şapte de ani de vieţuire întru Hristos ţi s-a vestit în vedenie fericitul sfârşit de către Sfântul Antonie, povăţuitorul pustiei, împreuna cu Sfântul Pahomie, învăţătorul vieţii monahiceşti. Şi de apropiată chemare spre sălăşluirea cu dânşii în sânurile Părintelui ceresc te-au încredinţat, iar tu ai primit cu bucurie de la ei negrăita pace a lui Hristos şi ai cântat: Aliluia!
Icosul 11
Ai chemat, fericite, pe ucenici, încredinţându-i Domnului şi i-ai îndemnat să păzească aşezămintele duhovniceşti şi predaniile pustniciei, după care ai bine rânduit obştea. Apoi ţi-ai pus mâinile peste dânşii, i-ai binecuvântat şi te-ai rugat pentru ei, învăţându-i din destul şi te-ai pregătit de marea şi înfricoşata trecere a hotarului Veşniciei.
Bucură-te, floare a pustiei înmiresmata de Duhul Sfânt;
Bucură-te, ca după trei zile, după cum ţi s-a vestit, ai plecat la Domnul;
Bucură-te, de un heruvim cu mulţime de îngeri întâmpinat;
Bucură-te, de cetele îngereşti şi ale sfinţilor însoţit;
Bucură-te, comoară a Împăratului urcata în vistieriile cele veşnice;
Bucură-te, ca prin sărutarea de pe urmă ai lăsat lumii îndemnul iubirii;
Bucură-te, ochi şi mâini întinse spre Domnul până în sfârşit;
Bucură-te, ca în braţele Lui ţi-ai dat duhul;
Bucură-te, ca sufletul tău a fost văzut suindu-se la Cer netulburat de vrăjmaşul;
Bucură-te, că te-ai acoperit cu smerenia până înlăuntrul porţilor Împărăţiei;
Bucură-te, foc ce arzi toate uneltirile vrăjmaşilor;
Bucură-te, îngrădire cu puterea lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 12
Pecetea Chipului lui Hristos şi a Duhului ai primit, Fericite, unindu-ţi prin iubire firea cu harul dumnezeiesc în focul ispitelor. Pentru aceasta, la nunta Fiului lui Dumnezeu te-ai învrednicit a cânta cu Biserica Cerească: Aliluia!
Icosul 12
Arta care suie la ceruri desăvârşit o ai deprins, Părinte, şi zidire nouă te-ai făcut spre lumânarea şi întărirea celor ce aleargă cu credinţa la mijlocirile tale. Pentru aceasta îţi cântam:
Bucură-te, fiu la Luminii şi mângâierii;
Bucură-te, fiu al Legământului celui nou;
Bucură-te, ca prin calea cea aspră ai ajuns la viaţă fericită;
Bucură-te, viaţa prefăcută în icoana de pururea închinare;
Bucură-te, stare neclintită în dragoste şi adevăr;
Bucură-te, veşnica unire cu Hristos;
Bucură-te, odihna în braţele Sfântului Duh;
Bucură-te, desfătare în sânul Părintelui luminilor;
Bucură-te, mărturisire cu viaţa a Crucii şi Învierii Domnului;
Bucură-te, jertfa vie, bine plăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, al Maicii Domnului fiu preaiubit;
Bucură-te, alăuta a Sfintei Treimi ce faci să răsune glasul inimii;
Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Macarie, Părinte al Părinţilor!
Condacul 13
O, Sfinte Preacuvioase Macarie, purtătorule al Chipului ceresc, care prin fapte dumnezeieşti ne-ai arătat noua adevărul credinţei, luminează şi în inimile noastre cunoştinţa Evangheliei Mântuitorului. Ca simţind lucrarea gândurilor rele, să ne lepădăm de întunericul ce ne împresoară şi să primim ungerea bucuriei prin lucrarea Sfântului Duh. Iar prin fecioria inimii să ne facem părtaşi fericirii Preasfintei Fecioare, în care Tatăl şi-a făcut lăcaş cu Cel Unul Născut al Său. Aşa, Părinte, poarta de grijă din Înalt, ca să nu ne aflam neîndreptaţi şi despărţiţi de iubirea Ta în ceasul înfricoşat al naşterii în Veşnicie, ci împreuna cu tine să cântam Preasfintei Treimi: Aliluia!
(Acest Condac se zice de trei ori).
Apoi se zice iarăşi Icosul 1 ( De fel din Egipt şi de un nume cu Sfinţii Strămoşi Avraam şi Sara , …) şi Condacul 1 ( Viaţă fericită ducând în lume, te-ai învrednicit a te sălăşlui în pământul celor blânzi , …).