În conformitate cu prevederile Regulamentului cu privire la organizarea examenului de finalitate a studiilor superioare de licenţă, ciclul I, şi a tezelor de master de către absolvenţii Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Moldova, în baza ordinului nr. 214 din 29 martie 2014 al Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova, cu privire la aprobarea preşedinţilor comisiilor pentru examenul de licenţă şi a tezelor de master, prin ordinul rectorului USM din luna mai 2014, a fost desemnată Comisia pentru susţinerea tezelor de master în următoarea componenţă:
Vasile Botnarciuc, doctor habilitat în filologie, profesor universitar – preşedinte;
Alexandra Gherasim, doctor, conferenţiar universitar – vicepreşedinte;
Emilia Oglindă, doctor, conferenţiar universitar;
Elena Varzari, doctor, conferenţiar universitar;
Octavian Moşin, doctor în teologie, conferenţiar universitar;
Liliana Dolgan, lector superior, secretar.
Comisia şi-a desfăşurat activitatea, conform orarului, în perioada 4-10 iunie 2014, examinând şi estimând valoarea a 29 de teze de master, dintre care 21 de lucrări înscriindu-se în programul Studii filologice şi spiritualitate creştină.
Programul de masterat în cauză oferă o dublă perspectivă a studiilor: filologică şi teologică. Proaspeţii absolvenţi ai studiilor de master, an. II, au demonstrat multă responsabilitate, sârguinţă şi incontestabile capacităţi de cercetători.
Susţinerea tezelor de master a fost o adevărată probă de inteligenţă şi creativitate, care a scos în evidenţă simţul lingvistic, pregătirea enciclopedică, vastele cunoştinţe atât în materie de filologie, cât şi teologie a masteranzilor de la an. II. Cu cât descernământ şi cât de argumentat au abordat temele de cercetare absolvenţii: I. Lisnic, A. Gîrbu, T. Besarab, O. Dolghieru, L. Dolghieru, M. Munteanu, L. Creţu, I. Goncear ş.a! Toţi masteranzii au produs o impresie foarte bună, graţie competenţei, argumentării concludente, culturii generale de care au dat dovadă cu prisosinţă.
În tezele respective s-a ţinut cont de rigorile faţă de acest gen de lucrări. O apreciere înaltă merită modalitatea de postulare a ipotezelor şi de sintetizare a concluziilor teoretice. O abordare matură comportă tematica variată a tezelor de master de la modulul ,,Studii Filologice şi Spiritualitate Creştină”. Spre exemplu: dl I. Lisnic a relevat convingător conceptul Sf. Treime din perspectiva Părinţilor şi a scriitorilor bisericeşti; dl A. Gîrbu a dezvăluit virtuţile teologice în perioada patristică; dna L. Dolghieru a evedenţiat interferenţe greco-latine în ,,Pedagogul” de Clement Alexandrinul; dl O. Dolghieru a comentat detaliat forma internă a unor termeni ecleziastici ai Sfintei Liturghii.
Trebuie remarcat în mod deosebit faptul că temele abordate la acest masterat sunt situate la confluenţa teologiei şi lingvisticii, ceea ce le conferă o alură deosebită. În unele lucrări se simte îmbinarea aspectelor lingvistic şi teologic, bunăoară: ,,Valorile imperativului în figurile reflecţiei” (autor: P. Bordian), ,,Mijloace de exprimare a modificărilor semantice în textele religioase” (autor: I. Goncear); ,,Terminologia religioasă de origine latină” (autor: E. Goncearenco), ,,Terminologia ierarhiei bisericeşti în limba română” (autor: I. Frunze) ş.a.
Un viu interes au suscitat temele axate pe aspectele pedagogic, semiotic şi teologico-filozofic. Drept exemplu ne pot servi tezele: ,,Semnificaţia culorilor în religia creştină” (autor: O. Pascal), ,,Terminologia biblică şi religioasă în manualele de religie” (autor: L. Creţu) şi multe altele.
Temele nominalizate dezvăluie preocupările masteranzilor de a elucida multiple probleme de terminologie, semiotică, teologie, etică ş.a. şi nivelul avansat de realizare a finalităţilor scontate. Masteranzii se orientează foarte bine în temele respective, răspunsurile adecvate la întrebări pun în lumină aspecte controversate.
Comisia a constatat cu o satisfacţie deosebită maturitatea ştiinţifică a lucrărilor, atitudinea serioasă şi responsabilă a tuturor masteranzilor, componenţa creativă pronunţată, argumentarea ştiinţifică la nivelul exigenţelor.
În concluzie, membrii comisiei în unanimitate subliniază că masteranzii de la programul Studii Filologice şi Spiritualitate Creştină s-au impus demonstrând maturitate de gândire şi o bună pregătire. Având, în marea lor majoritate, studii teologice, s-au arătat foarte receptivi pentru însuşirea diferitor discipline filologice: Studiul textului biblic, Literatură latină creştină, Lexicologie biblică ş.a., manifestând o deschidere pe care o au doar oamenii culţi, adevăraţii intelectuali. Împreună cu conducătorii au reuşit să descopere subtilităţile textelor antice, au descifrat nuanţele miturilor curente ale civilizaţiei europene, au urmărit evoluţia unor termeni şi concepte religioase. Discuţiile din cadrul cursurilor au permis să ne împărtăşim cunoştinţele, fiecare dintre noi, şi profesorul, şi masterandul, ieşind din aula universitară mai îmbogăţiţi. Comunicarea de calitate iniţiată cu masteranzii de la acest program – fie ei proaspeţi licenţiaţi, fie profesori de liceu cu experienţă, preoţi, autori de manuale ş.a. – a permis să deschidem uşile pentru o colaborare fructuoasă, care, indiscutabil, se va realiza prin proiecte, publicaţii şi conferinţe organizate în comun.
***
Toamna se numără bobocii, după cum se știe, dar roadele studiilor – nu doar liceale, dar și universitare – se văd în plină vară, când tot felul de evaluări și examene reflectă clar și convingător rezultatele unor strădanii depuse pe parcursul anului universitar.
Bucuria unor planuri împlinite au încercat-o, în mod cert, și absolvenții primei promoții a programului de master Studii filologice și spiritualitate creștină din cadrul Facultății de Litere a Universității de Stat din Moldova. E bucuria lor, dar și satisfacția profesorilor de la această facultate, care și-au văzut rezultatul muncii lor, materializat într-un șir de lucrări, susținute recent, dar și în prestanța învățăceilor lor, demonstrată atât pe parcursul celor doi ani de studii, cât și pe linia de finiș, în timpul susținerilor publice a tezelor de master. A fost o promoție neobişnuită de tineri harnici și cu o excelentă pregătire teoretică, veniți în mare parte din câmpul muncii, care aveau un scop prestabilit și totodată ştiau ce-și doresc de la aceste studii, de aceea nu a fost nevoie de așa-zisa motivare a lor pentru studii. Curiozitatea și dorinţa de a afla ceva nou la fiecare oră de curs creau o atmosferă de veritabilă colaborare profesor – student, așa încât prestanța acestor „învățăcei” va rămâne, indiscutabil, pentru mult timp în amintirea dascălilor lor.
Ideea inaugurării acestui program la Facultatea de Litere a venit, acum doi ani, mai întâi, din spiritul acestei epoci postmoderne, de când suntem martorii unei reconsiderări a conceptelor morale și a unei reveniri impresionante la valorile spirituale ale creștinismului, iar apoi și din dorința de a oferi învățământului preuniversitar cadrele didactice necesare susținerii disciplinei Religie introdusă de curând în Planurile de învățământ. Iar proiectarea acestei discipline pe un suport solid de studii filologice a oferit în mod sigur niște oportunități suplimentare de realizare a absolvenților acestui program în câmpul muncii. În plus, am avut – la început, imboldul, iar pe urmă și tot sprijinul – din partea dr. conf. Octavian Moșin, preotul-paroh al Bisericii USM „Întâmpinarea Domnului”, care, de fapt, a fost tutorele acestui program, ajutându-i să se integreze cât mai rapid și cât mai eficient în noul anturaj al studiilor universitare.
Acum, când și-au văzut realizate aspiraţiile, proaspeții absolvenți ai programului de master Studii filologice și spiritualitate creștină pășesc mai departe, pe drumul ales de fiecare, iar speranța noastră e că imaginea anilor petrecuți pe băncile Facultății de Litere le va rămâne o amintire luminoasă, care să le trezească doar gânduri bune și nostalgii plăcute. Noi le urăm drum bun mai departe, succese mari în tot ce vor face și satisfacția datoriei împlinite, oriunde s-ar afla!
***
Vorbind despre valoare şi importanţa problemei abordate vom remarca în mod expres că masteratul Studii filologice și spiritualitate creștină prezintă o îmbinare armonioasă a două discipline complementare. Atât hermeneutica textului biblic, cât și studiul formei acestuia conduc spre o mai bună înțelegere a Sfintei Scripturi. Cursurile lingvistice au menirea de a le ghida atenția masteranzilor de la sens spre modalitatea de organizare a textului. Este masteratul care corespunde cerințelor actuale de cercetare: interdisciplinaritatea și pluriaspectualitatea.
Anume masteranzii de la Studii filologice și spiritualitate creștină reprezintă un suflu nou în mediul nostru universitar, deosebindu-se prin maturitatea abordării temelor, dar și prin curiozitatea necesară pentru tot ce-i nou, interesant, aceasta impulsionându-i spre studiu aprofundat. În această lume relativă și atinsă de sindromul indiferenței, în sala de curs unde s-au produs orele acestui masterat, rămâneai impresionat întotdeauna de receptivitatea discipolilor la tot ce se spune de către profesor, precum și de seriozitatea, amabilitatea și respectul acestor masteranzi.
Iată de ce masteratul respectiv ar trebui să devină o tradiție la Facultatea de Litere, deoarece el cultivă şi alimentează sufletul și mintea cu energii benefice, formează competențe și abilități profesionale intrinseci tânărului absolvent.
***
În baza celor enunţate mai sus putem remarca o serie de avantaje ale acestei specializări:
• Deschiderea specializării ,,Filologie română şi spiritualitate creştină” ciclul II, masterat, la Facultatea de Litere constituie un eveniment important şi cu deosebit efect binefăcător în procesul de pregătire a cadrelor de orientare umanistică, una din cele mai importante măsuri de pregătire a cadrelor care vor promova în şcoală (şi nu numai) virtuţile morale creştine.
• Predarea literaturii în şcoală nu poate fi înfăptuită izolat de cunoaşterea, studierea terminologiei creştine şi a textelor religioase. Literatura română începe cu literatura religioasă din secolul XVI-XVII. De această epocă ţin termenii creştini, ce denumesc cele mai variate texte religioase din perioada respectivă: Biblie, Vechiul şi Noul Testament, Evanghelie, Pentateuh, Cazanie, Omilie, Catehism etc. Cunoaşterea aspectului teologic al acestor termeni este o necesitate stringentă a viitorilor specialişti.
• Specialistul de astăzi trebuie să dispună de cele mai bune capacităţi de a comenta just textele biblice şi cele ale sfinţilor părinţi. Astfel, se explică faptul că la specializarea ,,Filologie română şi spiritualitate creştină” se acordă o deosebită atenţie comentariului lingvistic al textelor religioase, activitate la care s-au implicat activ masteranzii de la specializarea în cauză.
• Este îndreptăţită activitatea noastră didactică în vederea pregătirii masteranzilor de a defini concis şi adecvat, termenii bisericeşti.
• Interpretarea textelor creştine, în special a termenilor ecleziastici, se mai face şi din perspectiva cunoaşterii istoriei neamului şi limbii române, care e strâns legată de procesul de încreştinare a poporului nostru. Tot din această perspectivă, se studiază procesul de laicizare a termenilor creştini, constituind astfel un proces important de îmbogăţire a posibilităţilor de exprimare în limba română.
• Planurile de studii la specializarea ,,Filologie română şi spiritualitate creştină” sunt bine întocmite în vederea atingerii obiectivelor sus-menţionate. Un rol important în vederea unei bune desfăşurări a procesului de studii îl joacă părintele O. Moşin.
• Organizarea bibliotecii de Carte religioasă la facultate şi completarea sistematică a fondului ei de carte este un mijloc eficient de asigurare a specialităţii cu literatură didactică.
Vasile Botnarciuc,
Claudia Cemârtan
Alexandra Gherasim,
Emilia Oglindă,
Mihail Purice,
Elena Varzari,
Silvia Maznic.
